Cancelarul german Friedrich Merz avertizează, după o reuniune a Coaliției de Voință, că un aranjament „de tip Ialta” nu va aduce o pace durabilă și subliniază că orice negociere privind războiul din Ucraina trebuie să includă atât Kievul, cât și Europa. În paralel, președintele rus Vladimir Putin a respins comparațiile negative cu conferința din 1945, susținând, conform Internazionale, că tratativele actuale trebuie să țină cont de „realitățile de pe teren”.
„Un format de tip Ialta nu va aduce pacea”, a avertizat, joi seară, cancelarul german Friedrich Merz, după o reuniune a Coaliției de Voință, scrie The Guardian.
El a afirmat că liderii își doresc „o pace pentru Ucraina care să fie atât justă, cât și durabilă”, oferind „mai multă securitate pentru Europa și pentru întreaga lume”.
„Vom continua să sprijinim Kievul atât timp cât va fi necesar. Dacă vor avea loc negocieri de pace, vom fi implicați. Negocierile pot reuși doar dacă Ucraina și Europa iau parte împreună la acest proces. Un format «de tip Ialta» nu va aduce pacea”, a spus Friedrich Merz.
El a menționat că, drept cadou, a oferit fiecăruia dintre oaspeți câte o bucată din Zidul Berlinului, ca exemplu pentru „ceea ce a reprezentat aranjamentul de la Ialta pentru Berlin”.
„Poate vă amintiți că, în 1987, președintele Reagan a stat aici, la Berlin, și a spus: «Domnule Gorbaciov, dărâmați acest zid!». Astăzi, îi spunem președintelui Putin: «Puneți capăt războiului din Ucraina și haideți să lucrăm împreună pentru a găsi soluții diplomatice». Nu mai vrem niciodată să trăim într-o Europă divizată. Vrem să trăim în libertate și în pace - împreună”, a spus cancelarul german.
Vladimir Putin a vorbit despre conferința de la Ialta
Vladimir Putin a apărat, joi, o comparație între summitul său cu Donald Trump și Xi Jinping și conferința de la Ialta. Liderul de la Kremlin a spus că niciunul dintre aceste evenimente nu a avut drept scop împărțirea lumii în sfere de influență, potrivit Internazionale.
Summitul din 1945 este considerat, în mare parte din Europa de Est, drept o trădare, fiind perceput, în general, ca un act prin care s-a consfințit dominația Moscovei asupra țărilor ocupate la acea vreme de trupele sovietice, inclusiv România.
Întrebat de un jurnalist despre această comparație, Putin a respins ideea că ar fi existat ceva în neregulă cu oricare dintre cele două evenimente.
„Vreau să subliniez acest lucru și vreau să fie cât se poate de clar: la Ialta nu a existat nicio împărțire a lumii în «sfere de influență». Ialta a recunoscut, pur și simplu, realitățile care au apărut în urma celui de-al Doilea Război Mondial. Ce altceva ar fi trebuit să facă, să continue războiul?”, a întrebat el.
„Ialta nu a făcut decât să consemneze realitatea existentă. Și în conflictele de astăzi, de asemenea, va trebui să ținem cont de realitățile de pe teren”, a adăugat Vladimir Putin.
În condițiile în care forțele ruse controlează aproximativ o cincime din Ucraina, Putin a folosit frecvent expresia „realitățile de pe teren” pentru a-și susține cererile privind condițiile de pace, condiții despre care Kievul afirmă că ar echivala cu o capitulare.


