Irlanda a trecut în câteva decenii de la una dintre cele mai sărace economii europene la un centru pentru marile companii americane.
O lege irlandeză cu origini în secolul al XVII-lea pune în dificultate una dintre ambițiile Uniunii Europene: posibilitatea consumatorilor de a se organiza în acțiuni colective împotriva marilor companii. Problema este deosebit de importantă în Irlanda, țara care a devenit în ultimele decenii una dintre principalele baze europene pentru giganții americani din tehnologie și industria farmaceutică.
Potrivit unei analize a celor de la POLITICO, Irlanda limitează sever finanțarea de către terți a proceselor, iar acest lucru poate face extrem de dificilă organizarea unor acțiuni colective costisitoare împotriva companiilor precum Microsoft, Google sau Meta.
În spatele acestei situații se află însă o poveste mult mai amplă: transformarea spectaculoasă a Irlandei dintr-o economie săracă și dependentă de agricultură într-unul dintre cele mai importante centre europene pentru multinaționalele americane.
Cuprins:
- De la sărăcie și emigrație la "tigrul celtic"
- Rețeta irlandeză: Europa pentru piață, America pentru investiții
- Avantajul fiscal care a atras corporațiile
- Apple și cele 13 miliarde de euro
- Legea veche de aproape 400 de ani
- UE cere acțiuni colective, dar acestea costă milioane
- Ce ar putea să învețe România
De la sărăcie și emigrație la "tigrul celtic"
Cu doar câteva decenii în urmă, Irlanda era departe de imaginea actuală de centru european pentru tehnologie, finanțe și companii multinaționale. În momentul aderării la Comunitățile Europene, în 1973, economia irlandeză era încă puternic dependentă de agricultură, iar țara se confrunta cu sărăcie, șomaj ridicat și emigrație masivă. Chiar reprezentanța Comisiei Europene în Irlanda descrie perioada de dinaintea aderării prin aceste probleme.
Integrarea europeană a schimbat treptat situația. Irlanda a beneficiat de fondurile europene destinate dezvoltării regionale, infrastructurii și agriculturii, iar până în 2018 devenise beneficiar net al peste 40 de miliarde de euro din fonduri europene. Între 2021 și 2027, țara mai are alocate 1,4 milioane de euro adoptate prin politica de coeziune, susține Financial Times.
Fondurile au fost una dintre componentele procesului, alături de reforme economice, investiții în educație, integrarea în piața unică și o strategie agresivă de atragere a capitalului străin. Rezultatul a fost unul spectaculos. Potrivit Comisiei Europene, venitul național brut pe cap de locuitor a crescut de la 17.000 de euro în 1973 la aproximativ 58.000 de euro în 2023, în termeni reali fiind aproape de 3,5 ori mai mare.
Rețeta irlandeză: Europa pentru piață, America pentru investiții
Odată ce economia și infrastructura au început să se dezvolte, Irlanda a avut câteva avantaje greu de ignorat pentru companiile americane.
Este o țară anglofonă, membră a UE și a zonei euro, aflată la intersecția unor piețe importante și suficient de apropiată de America de Nord, atât geografic, cât și cultural, pentru a facilita legăturile comerciale și operaționale. În plus, relațiile istorice dintre Irlanda și Statele Unite au creat o punte suplimentară.
Chiar agenția irlandeză pentru investiții, IDA Ireland, prezintă aceste elemente drept avantaje majore: forță de muncă vorbitoare de engleză, acces la piața unică europeană, legături culturale și istorice cu Statele Unite și legi avantajoase pentru business.
Strategia a funcționat. În 2026, companiile americane reprezentau cea mai importantă sursă de investiții străine directe în Irlanda, cu peste 1000 de operațiuni și peste 218.000 de angajați.
Pentru multe dintre aceste companii, Irlanda a devenit baza de unde își coordonează activitățile europene. În special industria tehnologică și cea farmaceutică au transformat Dublinul și alte orașe irlandeze în adevărate huburi pentru multinaționale.
Avantajul fiscal care a atras corporațiile
Un element esențial al modelului irlandez a fost fiscalitatea. Mult timp, Irlanda a menținut o cotă de impozitare de doar 12,5% pentru veniturile comerciale, una dintre cele mai atractive din Europa occidentală. Această politică a contribuit decisiv la atragerea unor companii precum Apple, Google, Meta, Microsoft, Pfizer și Intel, conform The Guardian.
În 2024, companiile multinaționale au generat 88% din toate veniturile Irlandei din impozitul pe profit, potrivit datelor citate de Reuters. Primele zece companii au reprezentat 57% din aceste venituri. În aceeași perioadă, încasările totale din impozitul pe profit au ajuns la aproximativ 28 de miliarde de euro, față de numai 4,6 miliarde în 2014, potrivit Reuters.
Cu alte cuvinte, Irlanda a ajuns într-o situație paradoxală: o parte enormă din veniturile sale fiscale depinde de un număr relativ mic de companii globale.
Financial Times (SRUSAA) avertiza în 2026 că această dependență reprezintă o vulnerabilitate pentru economia irlandeză, în condițiile în care Apple, Microsoft și Eli Lilly sunt estimate să genereze împreună aproape jumătate din încasările pe impozitul pe profit.
Sistemul irlandez a fost construit pentru a oferi un regim fiscal competitiv și previzibil, iar multinaționalele au venit pentru combinația de factori și avantaje.
În același timp, modelul a generat controverse uriașe în Europa. UE se finanțează dintr-o cotă parte din TVA-ul încasat de guverne. Bruxelles-ul a considerat că anumite înțelegeri fiscale acordate unor companii au mers prea departe. Cel mai cunoscut exemplu este Apple.
Apple și cele 13 miliarde de euro
În 2016, Comisia Europeană a decis că Irlanda acordase Apple "avantaje fiscale ilegale" și a cerut recuperarea a aproximativ 13 miliarde de euro, plus dobânzi.
Atât Apple, cât și guvernul irlandez au contestat decizia. Dublinul nu voia să accepte că tratamentul fiscal acordat companiei a fost unul ilegal.
După ani de litigii, însă, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat câștig de cauză Comisiei în septembrie 2024 și a confirmat că Irlanda trebuie să recupereze banii, potrivit Reuters.
Practic, Irlanda s-a judecat ani de zile cu Bruxelles-ul pentru a nu încasa banii de la Apple, iar în cele din urmă a fost obligată să-i primească.
Suma a devenit atât de mare încât a reprezentat o veritabilă problemă pentru guvernul irlandez. Premierul Simon Harris vorbea atunci despre posibilitatea folosirii banilor pentru infrastructură, locuințe, energie și apă.
În 2025, Apple a ajuns să plătească aproximativ 17,1 miliarde de dolari taxe în Irlanda, echivalentul a circa 40% din totalul taxelor sale globale pe profit, potrivit datelor prezentate recent de Reuters. O parte importantă a acestei sume a provenit din plata retroactivă de 13 miliarde de euro impusă de UE, susține Reuters.
Legea veche de aproape 400 de ani
Uniunea Europeană a adoptat Directiva privind acțiunile reprezentative, prin care consumatorii pot fi reprezentați colectiv în litigii împotriva companiilor.
Ideea este simplă. Dacă milioane de oameni sunt afectați de aceeași practică a unei companii, nu ar trebui ca fiecare consumator să fie obligat să deschidă separat un proces.
În schimb, organizații non-profit special desemnate pot reprezenta consumatorii și pot solicita despăgubiri.
Problema este că asemenea procese sunt extrem de scumpe, iar aici intervine dreptul irlandez. Irlanda păstrează regulile cunoscute drept "maintenance" și "champerty", concepte juridice provenite din dreptul medieval și consacrate în legislația irlandeză în 1634.
În linii mari, ele limitează posibilitatea unei persoane sau a unei entități care nu are un interes direct într-un litigiu să finanțeze procesul altcuiva. În cazul "champerty", finanțatorul primește, în schimbul finanțării, o parte din eventualele câștiguri ale procesului. Anglia a eliminat aceste elemente din lege în 1967, în timp ce Irlanda le-a păstrat.
UE cere acțiuni colective, dar acestea costă milioane
Directiva europeană se bazează pe organizații non-profit care să inițieze procese colective.
Însă o organizație non-guvernamentală nu are, de regulă, resursele unei companii precum Microsoft sau Meta.
Johnny Ryan, director în cadrul Irish Council for Civil Liberties, a declarat pentru POLITICO, că un litigiu complex în Irlanda poate costa cel puțin un milion de euro doar în prima fază.
Organizația sa a deschis prima acțiune colectivă de acest tip din Irlanda împotriva Microsoft, privind sistemul de publicitate online, însă a putut suporta costurile din propriul buget, alimentat prin donații și granturi.
Dacă un ONG vrea să deschidă cinci sau zece astfel de procese, de unde ia banii? În Statele Unite, finanțarea externă a litigiilor a devenit o industrie importantă. În Europa, situația este mult mai fragmentată. Irlanda, unde se află sediile europene ale unora dintre cele mai mari companii americane, are una dintre cele mai restrictive situații.
Guvernul irlandez analizează posibilitatea schimbării legii, dar există și temeri privind transformarea proceselor în afaceri extrem de profitabile pentru finanțatori și avocați. Mai mult, argumentul este că, dacă un fond investește milioane într-un proces, va dori o parte consistentă din despăgubirile obținute.
Ce ar putea să învețe România
În România, ONG-urile au folosit deja instrumentele juridice și de mediu pentru a contesta proiecte de infrastructură, dezvoltări imobiliare sau proiecte energetice.
Un exemplu este controversa privind autostrada Sibiu-Pitești, unde organizații de mediu au contestat acordul de mediu. În 2019, ministrul Transporturilor de atunci, Răzvan Cuc, acuza ONG-urile că blochează proiectele de infrastructură prin astfel de contestații, potrivit Agerpres.
Un alt exemplu, mult mai recent, este Hidrocentrala Răstolița, unde o acțiune inițiată de un ONG a dus la oprirea lucrărilor prin intermediul instanței.
Dacă ONG-urile românești ar fi împiedicate să obțină finanțare externă pentru anumite litigii, capacitatea lor de a duce ani de zile lupte juridice împotriva unor proiecte foarte mari ar putea fi redusă.
Pe de altă parte, eliminarea sau limitarea accesului ONG-urilor la finanțare ar avea un efect invers. Ar putea îngreuna contestarea unor proiecte care chiar încalcă legislația de mediu sau drepturile comunităților.
