Seceta severă a început să afecteze aprovizionarea cu combustibil în Europa.
Primele dificultăți în aprovizionarea cu combustibil se fac simțite în Europa, pe fondul secetei severe care a adus nivelul mai multor râuri la cote excepțional de scăzute și a perturbat transportul fluvial. În Alsacia au fost raportate deja penurii locale. Autoritățile franceze au decis, în mod excepțional, să permită circulația cisternelor în zilele de duminică. Cea mai gravă situație se înregistrează pe Rin, unde nivelul foarte scăzut al apei împiedică barjele să mai ajungă în numeroase porturi.
Nivelurile excepţional de scăzute ale râurilor europene, afectate de secetă şi de valurile de căldură record de la începutul verii, au pus în dificultate transportul fluvial în ultimele săptămâni, pe fondul îngrijorărilor de penurie şi creştere a costurilor, informează AFP.
Deşi situaţia din Franţa şi Belgia pare aproape normală, ea este critică în Germania, în special pe Rin, inima sistemului fluvial european.
"Situaţia este fără precedent. Majoritatea porturilor fluviale de-a lungul Rinului nu mai sunt accesibile cu barja", a declarat miercuri gigantul danez al transportului maritim Maersk.
"La Kaub, principalul punct de trecere a Rinului, indicatorul de referinţă a scăzut la aproximativ 6 centimetri pe 14 august, sub recordul anterior de 25 de centimetri înregistrat în 2018", subliniază Asociaţia Europeană pentru Expediţii, Transport, Logistică şi Servicii Vamale (CLECAT).
Seceta din 2026 a început mult mai devreme decât episoadele din 2003, 2018 sau 2022.
Efectele se resimt până la Rotterdam, un port important din Olanda, iar condiţiile sunt "severe pe anumite secţiuni ale Dunării, în special în Serbia, Ungaria şi România", adaugă CLECAT.
Pentru operatorii logistici, provocarea este de a jongla cu transportul feroviar şi rutier de marfă pentru a atenua presiunea.
Însă capacităţile de transport feroviar şi rutier sunt limitate. O singură barjă necesită "între 100 şi 200 de camioane", estimează Jean-Laurent Kistler, şeful departamentului de dezvoltare de la VNF Strasbourg.
Situaţia dificilă afectează în special produsele transportate în vrac, care sunt dificil de transferat în containere: substanţe chimice, hidrocarburi, materiale de construcţii şi cereale.
Penurii locale de combustibil
O penurie de combustibil a început să afecteze Alsacia în jurul datei de 15 august. Ca răspuns, prefectura a autorizat în mod excepţional ca cisternele să opereze duminica în regiunea Grand Est.
O relaxare similară a reglementărilor privind transportul rutier a fost implementată în Germania, unde "multe industrii, în special companii chimice, sunt situate de-a lungul Rinului", explică Alexandre Charpentier, partener şi specialist în transporturi la Roland Berger. Unele companii au anunţat deja întreruperi ale lanţului de aprovizionare.
Pentru moment însă, principalii actori intervievaţi nu vorbesc de vreun risc de penurie, ci mai degrabă "întârzieri şi costuri suplimentare".
"Navele trebuie să navigheze cu încărcături mai mici decât de obicei pentru a-şi reduce pescajul. Cu costurile fixe care rămân aceleaşi, acest lucru duce la costuri unitare suplimentare foarte semnificative", concluzionează Alexandre Charpentier.
Încărcarea cu marfă a navelor de pe Rin a scăzut de la o medie de 1.500 de tone, până la 400 de tone în august, potrivit VNF Strasbourg.
Aceste costuri suplimentare sunt transferate de operatorii care aplică "suprataxe pentru nivel scăzut de apă", care sunt crescute treptat în funcţie de nivelul apei.
În ultimele zile, suprataxa a urcat la peste o mie de euro pe container în cele mai aglomerate locaţii, cum ar fi Kaub şi Koln, conform tarifelor Contargo.
"Se poate dubla rapid pentru containere" şi "poate fi o creştere chiar mai drastică pentru mărfurile vrac", explică Pierre Cossart, director la Sogestran Logistics.
Potrivit asociaţiei europene de transport de mărfuri, aceste creşteri de costuri ar putea fi transmise mai departe pe lanţul de aprovizionare, deoarece transportul reprezintă o componentă semnificativă a preţului mărfurilor vrac.
Deşi spune că este prea devreme pentru a prognoza o creştere a preţurilor pentru consumatori, Alexandre Charpentier subliniază că aceste costuri sunt "dificil de absorbit" în întregime, conform Agerpres.
Debitul scăzut al Dunării afectează grav mai multe țări, nu doar România
Debitul Dunării, fluviul care traversează zece ţări europene din Germania până la Marea Neagră, a scăzut la minime istorice din cauza unei secete care a scos la iveală rămăşiţe de mamuţi şi epave din al Doilea Război Mondial, a împiedicat navigaţia pe unele secţiuni şi a forţat reducerea sau oprirea centralelor nucleare, relatează vineri EFE. Una dintre cele mai mari îngrijorări este legată de producția de energie, acum scăzută nu doar în România, ci și în alte țări.
De altfel, Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, şi-a informat deja clienţii despre apariţia unei situaţii de forţă majoră și i-a avertizat că s-ar putea să nu-şi mai poată respecta obligaţiile contractuale în acest context. Tot astăzi a fost convocată o ședință extraordinară de Guvern pentru criza energetică.
Nuclearelectrica și-a informat clienţii despre apariția unei situaţii de forţă majoră
“În luna iulie 2026, fluviul Dunărea a înregistrat cel mai scăzut debit din ultimii aproximativ 30 de ani, ceea ce a determinat că nivelul actual al Dunării, inclusiv în localitatea Cernavodă, să fie la un minim istoric. De asemenea, potrivit prognozelor hidrologice, debitul fluviului pentru perioada următoare se menţine la un nivel care nu ne permite să anticipăm o îmbunătăţire a situaţiei. Întrucât acest fapt generează imposibilitatea de operare a centralei nucleare de la Cernavodă, va înştiinţăm că a fost necesară oprirea Unităţii 1 de la CNE Cernavodă, măsură urmărind protejarea securităţii nucleare şi a fiabilităţii instalaţiilor.
Evenimentul descris este un eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil produs din motive independente de voinţă şi culpă societăţii noastre, fiind de natură să afecteze posibilitatea executării obligaţiilor SNN în condiţiile şi termenele convenite contractual. În acest sens, SNN efectuează în prezent demersurile necesare la instituţiile competenţe. În temeiul art. 1351 Cod civ. şi al prevederilor contractuale incidente, va notificam intervenirea unui eveniment de forţă majoră care poate afecta executarea obligaţiilor contractuale asumate de SNN. Va informăm că depunem toate diligenţele necesare pentru limitarea efectelor sale”, se arată în informarea trimisă de Nuclearelectrica clienților săi.
Ce se întâmplă cu debitul Dunării
Debitul Dunării a scăzut considerabil în ultima perioadă, iar asta a generat consecinţe asupra transportului fluvial, producţiei de energie, turismului şi agriculturii, în timp ce oamenii de ştiinţă şi arheologii profită de nivelurile scăzute ale apei pentru a documenta descoperiri care au fost ascunse timp de secole şi chiar milenii.
Combinaţia dintre precipitaţii sub medie, mai multe valuri de căldură din luna mai şi o reducere a apei provenite din topirea zăpezilor din Alpi a dus la minime istorice în diferite părţi ale fluviului, al cărui debit în România este abia la o treime din media obişnuită pentru această perioadă a anului, relatează Agerpres.
Situaţia, deocamdată, nu pare să se îmbunătăţească, deoarece meteorologii nu prognozează precipitaţii semnificative pe termen scurt, iar un nou val de căldură este aşteptat în regiune în primele zile ale lunii august, cu temperaturi de până la 40 de grade Celsius în unele ţări din bazin.
De ce este lovită Europa de valuri extreme de căldură. Roxana Bojariu (ANM): Nu El Niño este cauza
„Europa nu este sub impactul direct al fazei pozitive a oscilației sudice din Pacificul tropical. De altfel, această fază abia s-a declanșat. Chiar și pentru zonele unde există un efect direct, de la declanșare până la efecte trebuie să ai o perioadă în care atmosfera să se echilibreze cu noua sursă din Pacificul tropical. Europa nu e afectată direct, dar poate fi afectată indirect - nu acum, ci în iarnă, dacă faza El Niño ajunge la maturitate.
Însă, ceea ce e clar, încălzirea globală sau schimbările climatice au avut un impact asupra acestui val de căldură transformat în cupolă de căldură. Pe acest fundal în care în sistemul climatic se reține o cantitate sporită de căldură, și, evident, de vapori de apă, toate manifestările, sistemele de vreme tipice altfel pentru sezon, pentru zona în care se desfășoară sunt alimentate cu o cantitate mai mare de energie. Și atunci, avem aceste manifestări”, a spus Roxana Bojariu (ANM), la DCNews.
Cum s-a format cupola de căldură deasupra Europei
Roxana Bojariu a explicat, de asemenea, diferențele dintre un val de căldură și o cupolă de căldură, spunând cum transportul de aer fierbinte din nordul Africii și persistența unui câmp de presiune ridicată au creat condițiile pentru unul dintre cele mai intense episoade de caniculă din Europa.
„Au mai fost și în trecut valuri de căldură intense sau cupole de căldură, dar ele au fost mult mai rare. Și nu atât de devreme declanșate. Abia ce am intrat în vară și Europa trece printr-un al doilea val foarte intens de căldură.
Care e diferența între un val de căldură și o cupolă? Ele sunt legate. O cupolă de căldură se formează atunci când un val e căldură se intensifică pe o suprafață foarte mare, dar și pe verticala atmosferei. Transportul de aer foarte cald din nordul Africii, cuplat cu presiunea ridicată pe mare parte din Europa de Vest și Centrală au determinat o intesificare a efectului transportului de aer cald. Presiunea ridicată a inhibat formarea norilor - insolație mai puternică. Pe de altă parte, atunci când ai presiune ridicată ai o descendență a maselor de aer; și asta iarăși amplifică maximele termice. Practic, o astfel de structură ce depășește anumite niveluri pe orizontală și pe verticală ajunge să se autosusțină și să fie foarte stabilă.
Evident, stabilitatea este, până la urmă, destrămată. După o săptămână de temperaturi în apropiere de 40 de grade Celsius și depășind aceste temperaturi la multe stații din Europa de Vest, sistemele dinspre Atlantic au adus o răcorire. Și când ai temperaturi atât de ridicate, înlocuirea masei calde cu aer mai rece se face mult mai violent, cu furtuni intense cu intensificări de vânt, cantități foarte mari de precipitații care cad în scurt timp și episoade de grindină. Și, mai rar, tornade”, a mai explicat Roxana Bojariu.
Precizăm că El Niño este un fenomen climatic natural caracterizat prin încălzirea anormală a apelor de la suprafața Oceanului Pacific tropical, care influențează vremea la nivel global.
