Pentagonul pregătește mai multe scenarii pentru prezența militară americană în Europa.
O analiză a Pentagonului cu privire la desfăşurările de trupe americane în Europa va pune cel puţin patru seturi de opţiuni pe masa secretarului apărării american Pete Hegseth până la 6 noiembrie, înaintea termenului limită, luna decembrie, pentru definitivarea acestei evaluări, indică un document consultat joi de Reuters.
Aliaţii europeni din NATO se tem că evaluarea anunţată în iunie de Washington şi care ar urma să se încheie în decembrie va conduce la reduceri substanţiale în efectivele militare americane în Europa, în prezent de circa 80.000 de soldaţi, şi va pedepsi ţări despre care preşedintele american Donald Trump consideră că nu au sprijinit deloc sau suficient campania militară americano-israeliană împotriva Iranului, lansată la finalul lunii februarie.
Trump a semnalat de mai mult timp că intenţionează să reducă resursele militare pe care le alocă în Europa
Subsecretarul american al apărării responsabil pentru politici în cadrul Pentagonului, Elbridge Colby, urmează să discute joi cu ambasadorii la NATO ai statelor membre despre analiza SUA privind forţele lor militare desfăşurate în Europa.
"Dorim să fim capabili să discutăm despre avantajele şi dezavantajele diferitelor opţiuni", a declarat un reprezentant al Pentagonului, sub rezerva anonimatului. Deocamdată nu este clar dacă detaliile acestor opţiuni vor convinge ţările europene mai sceptice în legătură cu intenţiile Washingtonului.
Administraţia Trump a semnalat de mai mult timp că intenţionează să reducă resursele militare pe care le alocă în Europa şi că se aşteaptă ca aliaţii europeni din NATO să-şi asume o proporţie mai mare a eforturilor pentru propria apărare.
De asemenea, Donald Trump s-a arătat deranjat de faptul că unele state europene membre NATO se bazează de mult timp pe garanţiile de securitate oferite de SUA, dar nu au sprijinit în mod adecvat războiul contra Iranului.
"Preşedintele Trump a fost nemulţumit pe bună dreptate de comportamentul anumitor aliaţi în ultimele luni. Aşadar, există în mod clar cel puţin un semnal că avem opţiuni ce ne indică o reducere a nivelului forţelor noastre în Europa", a explicat reprezentantul Pentagonului.
De partea sa, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a părut înţelegător faţă de dezamăgirea lui Donald Trump, dar a subliniat că marea majoritate a ţărilor aliate europene au furnizat sprijin Statelor Unite, conform Agerpres.
NATO 3.0 e următorul pas logic, în care Europa își asumă mai multă răspundere pentru propria sa apărare
”Răspunsul scurt este da, este pasul logic următor. Am avut un summit la Haga, a trebuit să discutăm despre aceste probleme urgente ale cheltuielilor și despre egalitatea de cheltuieli. Clar, trebuia să cheltuim mai mult și pentru că avem nevoie de capacități în plus” a răspuns Mark Rutte.
”S-a ajuns la o cifră de 3,5% acum, care să ajungă la 5%. NATO 3.0 e următorul pas logic, în care Europa își asumă mai multă răspundere pentru propria sa apărare convențională, făcând posibil ca cel mai mare aliat al nostru, SUA, să se poate ocupa de multe alte teatre, cum ar fi, de exemplu, Asia. Dorim, colectiv, împreună cu SUA, să prevenim apariția unor goluri în sistemele noastre defensive. Dacă noi preluăm mai multe atribuții, atunci SUA se pot ocupa de alte priorități” a continuat secretarul general al NATO.
Pentru Iran, Mark Rutte a transmis: ”Europa a auzit și răspunde. Se preconizează prepoziționarea unor nave care să rezolve o serie de probleme în Strâmtoare Ormuz”.
Zeci de mii de militari americani vor fi retrași din Europa? Tudor Curtifan: România trebuie să-și joace clar cartea. Avem cărți pe masă!
În contextul în care se discută tot mai intens despre o posibilă redimensionare a prezenței militare americane în Europa, au apărut informații privind o reevaluare amplă a posturii strategice a Statelor Unite pe continent. Potrivit unor evaluări prezentate la Washington, în următoarele șase luni ar putea avea loc retragerea a aproximativ 60.000-80.000 de militari americani din Europa. România nu s-ar afla printre statele vizate de aceste modificări.
Subiectul a fost adus în atenție și după vizita consilierului prezidențial Marius Lazurca la Washington, unde, potrivit unei postări publicate de un înalt oficial al Pentagonului, i-a fost prezentată această analiză privind viitoarea postură militară americană în Europa.
Ce înseamnă aceste posibile schimbări pentru securitatea regională și care sunt implicațiile pentru flancul estic al NATO a explicat Tudor Curtifan, redactor-șef Defense Romania, în cadrul unei intervenții la B1 TV.
"S-a discutat, într-adevăr, exact cum a anunțat și domnul Lazurca, cum a anunțat și sub-secretarul Departamentului Apărării din Statele Unite. S-a prezentat practic, în avans, din ce am văzut, un plan de reconfigurare a posturii americane în Europa și asta are legătură în primul rând cu NATO 3.0, cu strategia Statelor Unite de securitate, cât și de apărare, cu privire la Europa.
Are legătură și cu acel pivot spre Indo-Pacific pe care îl face actuala administrație și pe care l-a început Barack Obama pentru că expresia, până la urmă, îi aparține doamnei Hillary Clinton, dar nu a fost niciodată concretizat. Totuși, asta nu înseamnă abandonarea Europei sau părăsirea Europei de către Statele Unite", a declarat Tudor Curtifan.
Riscă România să piardă prezența trupelor americane de pe teritoriul țării noastre?
Întrebat apoi dacă există riscul ca România să piardă trupele americane prezente pe teritoriul țării noastre, Tudor Curtifan a spus:
"Eu nu cred că e vreun risc să îi piardă. Importantă e prezența în continuare a Statelor Unite aici. România trebuie să-și joace clar cartea, adică să nu rateze cu poarta goală ceea ce avem. Mă refer la relevanța noastră strategică, Marea Neagră, importanța pentru Statele Unite, care va fi și în procedura de reconstrucție a Ucrainei, când se va întâmpla asta.
Am văzut criza din Golf, cât de importantă e în continuare baza Kogălniceanu pentru operațiunile militare din Golf și aici România a acționat corect, din punctul meu de vedere, în Parlament, chiar dacă unii au pus bețe în roate. Mă refer la votul AUR împotriva prezenței americane de la Kogălniceanu și de pe alte aerodromuri.
Există foarte multe aspecte, inclusiv poziția României pentru influența Statelor Unite în Caucaz, care e un orizont extrem de important spre care Statele Unite se uită tot mai des. Deci avem cărți pe masă, important e să știm să le jucăm", a punctat Tudor Curtifan.
CITEȘTE ȘI: Ce pregătesc SUA în Europa? Pentagonul anunță o schimbare majoră
