Tudor Curtifan, redactor-șef Defense Romania, a analizat cum ar putea fi afectată România de reducerea prezenței militare în Europa, decisă de SUA.
În contextul în care se discută tot mai intens despre o posibilă redimensionare a prezenței militare americane în Europa, au apărut informații privind o reevaluare amplă a posturii strategice a Statelor Unite pe continent. Potrivit unor evaluări prezentate la Washington, în următoarele șase luni ar putea avea loc retragerea a aproximativ 60.000 de militari americani din Europa. România nu s-ar afla printre statele vizate de aceste modificări.
Subiectul a fost adus în atenție și după vizita consilierului prezidențial Marius Lazurca la Washington, unde, potrivit unei postări publicate de un înalt oficial al Pentagonului, i-a fost prezentată această analiză privind viitoarea postură militară americană în Europa.
Tudor Curtifan: Asta nu înseamnă abandonarea Europei de către Statele Unite
Ce înseamnă aceste posibile schimbări pentru securitatea regională și care sunt implicațiile pentru flancul estic al NATO a explicat Tudor Curtifan, redactor-șef Defense Romania, în cadrul unei intervenții la B1 TV.
"S-a discutat, într-adevăr, exact cum a anunțat și domnul Lazurca, cum a anunțat și sub-secretarul Departamentului Apărării din Statele Unite. S-a prezentat practic, în avans, din ce am văzut, un plan de reconfigurare a posturii americane în Europa și asta are legătură în primul rând cu NATO 3.0, cu strategia Statelor Unite de securitate, cât și de apărare, cu privire la Europa.
Are legătură și cu acel pivot spre Indo-Pacific pe care îl face actuala administrație și pe care l-a început Barack Obama pentru că expresia, până la urmă, îi aparține doamnei Hillary Clinton, dar nu a fost niciodată concretizat. Totuși, asta nu înseamnă abandonarea Europei sau părăsirea Europei de către Statele Unite", a declarat Tudor Curtifan.
Riscă România să piardă prezența trupelor americane de pe teritoriul țării noastre?
Întrebat apoi dacă există riscul ca România să piardă trupele americane prezente pe teritoriul țării noastre, Tudor Curtifan a spus:
"Eu nu cred că e vreun risc să îi piardă. Importantă e prezența în continuare a Statelor Unite aici. România trebuie să-și joace clar cartea, adică să nu rateze cu poarta goală ceea ce avem. Mă refer la relevanța noastră strategică, Marea Neagră, importanța pentru Statele Unite, care va fi și în procedura de reconstrucție a Ucrainei, când se va întâmpla asta.
Am văzut criza din Golf, cât de importantă e în continuare baza Kogălniceanu pentru operațiunile militare din Golf și aici România a acționat corect, din punctul meu de vedere, în Parlament, chiar dacă unii au pus bețe în roate. Mă refer la votul AUR împotriva prezenței americane de la Kogălniceanu și de pe alte aerodromuri.
Există foarte multe aspecte, inclusiv poziția României pentru influența Statelor Unite în Caucaz, care e un orizont extrem de important spre care Statele Unite se uită tot mai des. Deci avem cărți pe masă, important e să știm să le jucăm", a punctat Tudor Curtifan.
Marius Lazurca, după întâlnirile de la Washington: Consolidarea securității la Marea Neagră, pe agenda discuțiilor
Consilierul prezidențial Marius Lazurca anunțase luni, 3 august, că s-a întâlnit săptămâna trecută la Washington cu oficiali americani pentru a discuta despre securitatea la Marea Neagră.
"Suntem mândri că am reprezentat România la Washington săptămâna trecută. Mesajul nostru a fost simplu: România este alături de Statele Unite. Ne-am întâlnit cu oficiali americani pentru a aprofunda angajamentele noastre în materie de apărare și pentru a consolida securitatea noastră comună la Marea Neagră", a scris Marius Lazurca pe X.
Proud to have represented Romania in Washington last week. Our message was simple: Romania stands with the United States. We met with U.S. officials to deepen our defense commitments and strengthen our shared security on the Black Sea. ????????????????@SenatorWicker@CounselorDOS…
— Marius-Gabriel Lazurca (@MariusLazurca) August 3, 2026
Postarea lui Lazurca a venit după ce, săptămâna trecută, a anunţat că a fost trimis de preşedintele Nicuşor Dan la Washington DC pentru a se întâlni cu Administraţia Trump şi liderii Congresului. Potrivit anunțului făcut de Lazurca atunci, el a fost însoţit de şeful Statului Major al Apărării, Gheorghiţă Vlad.
"Preşedintele Dan m-a trimis pe mine şi pe şeful Apărării din România la Washington DC pentru a ne întâlni cu Administraţia Trump şi liderii Congresului în vederea promovării alinierii noastre în domeniul securităţii la Marea Neagră", a scris, lunea trecută, Lazurca, tot pe pagina sa de X, amintind și că "piloţi români curajoşi, care zboară pe F-16 fabricate în America, au doborât trei drone ruseşti în ultimele trei zile".
VEZI ȘI: Primele declarații ale pilotului român de F-16 care a doborât dronele intrate în România
President Dan sent Romania’s Chief of Defense and me to Washington DC to meet with the Trump Administration and Congressional leaders to advance our Black Sea security alignment.
— Marius-Gabriel Lazurca (@MariusLazurca) July 27, 2026
Courageous Romanian pilots flying American-made F-16s have knocked out 3 Russian drones over the… pic.twitter.com/BBZiW3XtC7
Europa a fost deja avertizată să își întărească apărarea
Precizăm că Statele Unite au anunțat în mod public, acum câteva zile, începerea reevaluării prezenței lor militare în Europa, după declarațiile în acest sens făcute de secretarul Pete Hegseth în iunie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor Apărării din NATO.
„Așa cum a explicat secretarul la momentul respectiv, va fi vorba de o adevărată reevaluare, menită să garanteze că NATO progresează rapid și ireversibil către o Europă care își asumă responsabilitatea principală pentru apărarea sa convențională”, a precizat luni, 27 iulie, pe X numărul doi al Pentagonului, Elbridge Colby.
„Rezultatul acestei evaluări va fi o accelerare a tranziției NATO către o alianță mai solidă, mai echitabilă și mai durabilă”, a punctat cel considerat „eminența cenușie” a acestei revizuiri a strategiei americane în privința NATO.
În ultimele luni Statele Unite au criticat sever țările europene care au refuzat forțelor americane utilizarea bazelor NATO de pe teritoriul lor în timpul războiului împotriva Iranului. Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a amenințat, de asemenea, alianța că va reduce contribuția americană la bugetul acesteia dacă anumite state vor refuza să-și respecte angajamentele asumate anul trecut la summitul NATO de la Haga.
Aliații au promis atunci că, până în 2035, vor aloca cel puțin 5% din produsul intern brut (PIB) pentru cheltuielile de securitate, dintre care 3.5% pentru cheltuielile strict militare.
Americanii nu vor să mai coordoneze ajutorul pentru Ucraina
Și asta nu este tot. SUA au mai făcut încă un pas de retragere din Europa: Nu vor să mai coordoneze ajutorul pentru Ucraina.
Politico relata într-un articol recent că Pentagonul renunță la conducerea grupului NATO care coordonează ajutorul militar pentru Ucraina. Centrul a fost creat chiar la inițiativa americanilor după invazia Rusiei.
Publicația nota că decizia face parte din planul Administrației Trump de a reduce prezența militară americană în Europa. Această măsură va însemna că SUA nu vor mai contribui la definirea viitorului armatei ucrainene și vine în urma unei serii de schimbări pe care Administrația Trump le-a adus Alianței.
Pentagonul a redus până acum numărul ofițerilor americani care conduc unități militare în Europa și a anulat unele rotații.
Avertismentul comisarului european pentru Apărare
În urma acestor noi anunțuri venite din SUA, comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a avertizat că Europa trebuie să se pregătească rapid să compenseze retragerile americane iminente de echipamente şi forţe destinate până în prezent apărării continentului.
"America va muta capacităţi, în special echipamente, către alte regiuni ale lumii. Şi trebuie să fim pregătiţi", a spus comisarul european într-un discurs la Bruxelles, în faţa unei audienţe formate din reprezentaţi ai industriei militare şi responsabili din sectorul apărării. Iar această retragere "s-ar putea întâmpla în curând", a subliniat el.
"Europa depinde astăzi foarte puternic de mijloace strategice (americane) precum realimentarea în zbor sau informaţiile obţinute din spaţiu", iar fără aceste capacităţi "noi vom fi mai slabi în apărarea noastră, mai slabi în descurajare", cu riscul de a vedea Rusia venind să "testeze" capacităţile de reacţie europene, a mai susţinut el.
Costuri uriașe pentru reînarmarea Europei
Cât despre costul pentru europeni al unei astfel de creşteri a acestor capacităţi strategice, comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, îl estimează la aproximativ 500 de miliarde de euro.
"Iar această sumă nu poate veni decât de la statele membre ale UE", a remarcat el, în timp ce Comisia Europeană a propus 131 de miliarde de euro pentru apărare în următorul buget multianual pentru perioada 2028-2034.
Tot potrivit calculelor sale, europenii vor aloca circa 7.000 de miliarde de euro pentru apărarea lor până în 2035, conform angajamentelor pe care le-au acceptat în cadrul NATO, adică creşterea eşalonată a bugetelor apărării până la 5% din PIB.
