Seceta prelungită din această vară a împins debitul Dunării la minime istorice pe sectorul românesc. Această situație a forțat oprirea ambelor unități ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Deși autoritățile au decis eliberarea de urgență a apei din lacurile de acumulare de pe râul Olt, măsura este privită cu scepticism de către hidrologul Daniel Diaconu. Află din analiza expertului de ce peste 80% din apa deversată se pierde pe brațele secundare și ce soluții tehnice alternative ar fi trebuit aplicate.
Debitele și nivelurile apei Dunării au scăzut la minime istorice în această vară pe întregul sector românesc al fluviului, pe măsură ce Europa Centrală, dar și zona țării noastre s-au confruntat cu o secetă prelungită și valuri succesive de căldură. Chiar din ultima lună de primăvară, cea mai mare parte a continentului european a fost influențată de un așa-numit dom de căldură, care a afectat și România, după cum explica Florinela Georgescu într-un interviu la DC News în urmă cu trei luni.
Ca urmare a scăderii debitului pe Dunăre la Cernavodă la 178 mc/s, ambele unități ale Centralei Nucleare au fost oprite înainte de jumătatea lunii august. Eforturile autorităților române de a crește atât debitul, cât și nivelul în dreptul centralei au fost zadarnice. Detonarea unei stânci în aval de localitatea constănțeană Izvoarele și scufundarea mai multor barje încărcate cu bolovăniș au avut efect zero asupra nivelului Dunării la centrala nucleară.
Reamintim în acest sens că, într-un interviu oferit la începutul lunii august pentru DC News, Daniel Diaconu, hidrolog și conferențiar universitar, la Facultatea de Geografie, Universitatea din București, trăgea un semnal de alarmă din cauza deciziilor mai puțin bune care s-au luat în ultimele săptămâni.
Debitul Dunării, la un minim istoric. Ce debit este necesar pentru Centrala Nucleară Cernavodă?
Lipsa precipitațiilor pe parcursul lunii august, atât în Europa Centrală, cât și în zona României, au cauzat o scădere a debitelor pe Dunăre până la valorile istorice de 1.300 mc/s la Baziaș și 1.510 mc/s la Călărași, pe 23 august 2026. La Cernavodă, pe aceeași dată, debitul a fost de 121 mc/s. Conferențiarul universitar Daniel Diaconu a analizat evoluția debitelor și nivelurilor pe Dunăre pe parcursul lunii august, folosind date publice puse la dispoziție de INHGA, și a făcut o radiografie a situației cu care se confruntă România.
Notă: Debitul la Cernavodă este considerabil mai mic decât la Baziaș ori Călărași fiindcă o mare parte din apa Dunării curge pe brațele Borcea, Bala și Dunărea Veche.
Diferența de debit între Baziaș și Călărași, de 210 mc/s, reprezintă aportul tuturor râurilor din România, Bulgaria și Serbia care se varsă în Dunăre în aval de intrarea fluviului în țară. Potrivit lui Daniel Diaconu, „acest aport a variat între 130 mc/s și 330 mc/s între 4 și 23 august 2026“.
Reamintim în acest sens și situația fără precedent apărută pe râul Jiu, unde, la două stații, s-au înregistrat zilele trecute minime istorice. La Filiași, debitul măsurat a fost de 5,51 mc/s, iar la Răcari de 7,03 mc/s.
„Doar dacă ajungeam la un debit de peste 1.600 mc/s la Călărași puteam vorbi de apă suficientă pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă“, a punctat conferențiarul universitar, pentru DC News.
Evoluție debit pe Dunăre la Cernavodă între 4 și 23 august 2026 / Grafic: Conf. univ. dr. Daniel Diaconu (Facultatea de Geografie, UB)
Prognoza pe baza buletinului hidrologic din 23 august 2026 până la finalul acestei luni arată că debitul Dunării la Centrala Nucleară de la Cernavodă va ajunge la 130 mc/s pe data de 30. În analiza efectuată, Daniel Diaconu a arătat că debitul Dunării la Cernavodă aproape s-a înjumătățit în mai puțin de o lună, de la 237 mc/s, la 121 mc/s.
Deversările din din lacurile de acumulare de pe Olt: De ce nu ajunge apa la Cernavodă
La finalul săptămânii trecute, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat „măsuri și intervenții în regim de urgență pentru a asigura debitul de apă necesar în continuare pentru răcire” la Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă, „în condițiile celui mai scăzut debit pe Dunăre din istoria recentă”.
„Pentru a suplimenta debitul Dunării, Ministerul Energiei și compania Hidroelectrica vor începe de astăzi, 22 august 2026, să elibereze apă din acumulările de pe râul Olt cu o rată suplimentară zilnică medie de 50 mc/s, timp de 5 zile”, se preciza într-un comunicat de presă emis sâmbătă.
Cu alte cuvinte, până miercuri, zilnic, din lacurile de acumulare de pe Olt se eliberează aproximativ 50 mc/s pentru creșterea nivelului apei în dreptul Centralei Nucleare de la Cernavodă.
„Debitul acela de 50 mc/s nu ajută la nimic. La Cernavodă trebuie să fie -230 cm. Acei 50 mc/s nu sunt suficienți“, a avertizat Daniel Diaconu.
Oltul la intrarea în Slatina / Foto: Agerpres
Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită la un debit de 178 mc/s și un nivel de -234 cm. În prezent, debitul este de aproximativ 121 mc/s iar nivelul de -254 cm. Asta înseamnă că dacă toți cei 50 mc/s deversați din Olt ar ajunge la Cernavodă, debitul ar putea să crească la 171 mc/s, apropiat de cel de la momentul opririi Unității 2.
Totuși, potrivit lui Daniel Diaconu, 80% din apă se duce pe brațele Borcea și Bala, iar restul de 20% pe Dunărea Veche.
„Mie mi se pare o mare greșeală“, a punctat hidrologul. În plus, el a adăugat că trebuie să ținem cont și de faptul că „vremea încă e călduroasă și vorbim de evaporație pe tot acest traseu“ (n.r. între barajele de pe Olt și Cernavodă).
„De asemenea, există posibilitatea să fie trasă apă și pentru irigații, fiindcă în insula Mare a Brăilei se irigă tot cu apă din Dunăre“, a mai spus Daniel Diaconu.
Propunerea hidrologului: Producția de energie prin pompaj în locul deversărilor în aval
Apa deversată din lacurile de acumulare de pe Olt ar fi putut fi mai bine folosită în producția de energie, potrivit hidrologului. Acesta a precizat că, în loc să o deverseze, „mai bine făceau pompaj pe lacurile din aval de Slatina și încercau să vadă ce energie obțin“.
Practic, pe salba de lacuri dintre Slatina și Izbiceni, se poate pompa apă din aval către amonte la orele amiezii, când energia este ieftină, iar seara, la orele de vârf, când importul este masiv și energia este scumpă, se uzina și se producea energie proprie.
„Ar fi fost mai bine să țină volumele alea acolo decât să le dea drumul în aval (n.r. fără a avea impact la Cernavodă)“, a punctat Daniel Diaconu.
Conferențiar univ. dr. Daniel Diaconu / Foto: Facebook
Într-o simulare pe baza datelor publice existente, pentru un spor de 50 mc/s la Călărași, estimările converg spre o creștere de nivel la Cernavodă de circa 12–16 cm. Asta înseamnă că nivelul Dunării în dreptul Centralei Nucleare ar putea ajunge la -238 cm. până la -242 cm., față de -254 cm. în prezent. După cum am arătat mai sus, Unitatea 2 s-a oprit pe data de 13 august la -234 cm., deci o creștere de la -254 cm. la -238 cm. ar fi insuficientă pentru redeschiderea centralei.
La fel, pentru a ajunge la -230 cm la Cernavodă, ar fi necesar un debit de circa 185–190 mc/s, față de 121 mc/s în prezent. Acesta poate fi susținut de un debit de 1600 mc/s la Călărași și de circa 1450–1550 mc/s la Baziaș.
Situația dificilă prin care România trece a fost generată de o serie de factori naturali, dar și de decizii greșite luate în ultimii ani. Principala problemă, a explicat Daniel Diaconu, e că „nu s-au făcut dragaje și decolmatări pe Dunărea Veche, pe zona de intrare pe canalul Dunăre - Marea Neagră“.
Totuși, conferențiarul universitar e de părere că nici nu au existat investiții pe analize detaliate, în contextul schimbărilor climatice și variabilității mari, pe debite minime pe Dunăre și râurile din România care să conducă la mecanisme de protecție în fața unor asemenea situații.
