Profesorul de economie Cristian Păun a explicat de ce România plătește deja dobânzi la nivelul țărilor din categoria "junk", deși până acum țara noastră a evitat retrogradarea în categoria nerecomandată investițiilor.
România se pregătește pentru următorul test de rating Standard & Poor’s. Evaluarea S&P Ratings este programată pe 2 octombrie. Ultima făcută de această agenție a fost pe 15 mai. Atunci, S&P Global Ratings a confirmat ratingul României pentru datoria pe termen lung și scurt la nivelul „BBB minus/A-3”, însă a păstrat perspectiva "negativă".
Noul test de rating din octombrie va veni după ce în luna august agenția Moody’s Ratings a reconfirmat ratingurile țării noastre la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, și a menținut perspectiva negativă.
De ce România plătește deja dobânzi la nivelul țărilor din categoria "junk"
Profesorul de economie Cristian Păun a explicat că România plătește deja dobânzi la nivelul țărilor din categoria "junk" pentru că investitorii au dubii în privința capacității țării de a rambursa datoria mare și în creștere.
Potrivit lui, îndatorarea României "crește pe bandă rulantă", iar problema deficitului rămâne nerezolvată, lucruri care arată că avem "o problemă structurală". În aceste condiții, creditorii, văzând că Bucureștiul continuă să acumuleze datorii, ne penalizează prin dobândă, a mai explicat profesorul de economie.
Prof. Cristian Păun: În primul și în primul rând, într-o dobândă regăsim întotdeauna riscul, inflația
"Dobânda se plătește jumătate pe baza condițiilor interne, pentru că jumătate din datorie e finanțată intern. Jumătate din datoria publică este finanțată extern, deci jumătate depinde de condițiile din afară.
Pe plan intern, avem o inflație de trei ori mai mare decât ce vedem afară. În primul și în primul rând, într-o dobândă regăsim întotdeauna riscul, inflația.
Toate aceste probleme structurale pe care noi le avem sunt "prinse" în dobânda pe care noi o plătim. În momentul de față, noi plătim o dobândă mai mare decât alte țări din UE și pentru că există și o anumită perspectivă vizavi de plata acestor datorii. La noi crește foarte mult, pe bandă rulantă, îndatorarea și nu rezolvăm problema deficitului. Se vede clar că avem o problemă structurală.
"Creditorii, văzând că noi tot acumulăm datorii, dar nu ne rezolvăm problemele, ne penalizează prin dobândă"
Deci, toate lucrurile astea sunt analizate întotdeauna în perspectivă. "Are România posibilitatea să își rezolve aceste probleme? Pare că nu". Și atunci creditorii, văzând că noi tot acumulăm datorii, dar nu ne rezolvăm problemele, ne penalizează prin dobândă.
Dobânda este foarte mare și pentru că suma pe care am împrumutat-o este foarte mare, și pentru că noi, în continuare, împrumutăm foarte mulți bani, mulți din acești bani mergând în principal la pensii, salarii, asistență socială. Foarte puțini merg către investiții", a declarat profesorul de economie Cristian Păun la Antena 3 CNN.
Reamintim că și Fitch Ratings a menținut ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă, potrivit raportului publicat vineri, 31 iulie 2026.
Ce se va întâmpla dacă România va ajunge în categoria "junk"
Profesorul de economie Cristian Păun a explicat și ce se va întâmplă dacă pe 2 octombrie Standard & Poor's va retrograda România la categoria "junk".
"În primul și în primul rând, jumătate din datoria publică va trebui să fie preluată intern, ceea ce înseamnă că vom avea de rambursat sume foarte mari în valută, întrucât creditorii internaționali se vor retrage într-o proporție foarte mare de aici. Și atunci, va trebui să găsim repede valută, pe care o vom găsi tipărind lei.
Deci, ne va lovi cursul de schimb, ne va lovi inflația, ne va bate și FMI-ul la ușă. Creditorii internaționali, cei care decid să nu plece, vor chema Fondul Monetar Internațional pentru a ne repara finanțele și pentru a genera mai multă credibilitate, pentru a putea da banii înapoi. Sigur vom avea probleme cu investițiile străine. Oricum, avem deja probleme cu investițiile străine, iar investitorii ne tratează ca pe o țară în categoria junk", a explicat Cristian Păun.
România, cea mai puternică scădere a vânzărilor cu amănuntul din UE
Potrivit datelor Eurostat publicate vineri, 4 septembrie, comerțul cu amănuntul a înregistrat în iulie 2026 o evoluție pozitivă atât în zona euro, cât și la nivelul Uniunii Europene, raportat la aceeași lună din 2025. România se află însă la polul opus, cu cea mai mare scădere anuală a vânzărilor dintre statele membre.
La nivelul zonei euro, volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 0,6% față de iulie 2025, în timp ce pentru întreaga Uniune Europeană avansul a fost de 1%. În rândul statelor membre în care vânzările au scăzut de la un an la altul, România a consemnat cea mai pronunțată reducere, de 5,7%. Scăderi au mai fost raportate în Germania, cu 2,5%, Italia, cu 1%, și Spania, cu 0,7%.
Tot potrivit datelor Eurostat, datoria publică a României a depășit oficial pragul psihologic de 60% din PIB în prima parte a anului 2026, atingând valoarea de 60,1%. Deficitul bugetar al României a ajuns la 2,34% din PIB după primele șapte luni din 2026, iar pentru întregul an 2026, estimările oficiale indică o țintă ce ar putea urca spre un interval estimat de 6%–6,2% din PIB.
Totodată, România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare rată anuală a inflaţiei, în luna iunie, fiind urmată de Lituania şi Bulgaria.
