Agenția Fitch nu a retrogradat România în Junk, dar deși de această dată ne-a trecut glonțul pe la ureche, ne poate lovi în cap peste o săptămână. Urmează decizia agenției de rating Moody’s, despre care profesorul de economie mondială Christian Năsulea spune că este "mai severă".
România mai are două hopuri de trecut după ce a scăpat la limită de retrogradarea la categoria Junk. Săptămâna viitoare vom afla raportul agenției de rating Moody’s, iar în toamnă, pe cel al agenții de rating S&P Global. Până atunci, Guvernul României trebuie să pună în aplicare reformele pe care și le-a asumat, meninținând totodată ținta de deficit. Deși pericolul nu a trecut încă, PNL-iștii nu au ezitat sâmbătă, după ce s-a aflat decizia Fitch, să prezinte Guvernul Bolojan drept marele salvator.
Ce înseamnă pentru România dacă Moody’s ne retrogradează la Junk săptămâna viitoare
Profesorul de economie mondială Christian Năsulea a explicat ce ar însemna pentru țara noastră o posibilă decizie a agenției Moody’s de a retrograda România în categoria Junk.
"Ne putem aștepta la același lucru la care ne așteptam și când ne gândeam că vom fi retrogradați de Fitch. Deci dacă oricare dintre cele trei agenții ne retrogradează, înseamnă automat o problemă foarte-foarte mare a finanțării datoriei publice a țării noastre, înseamnă că cel puțin unele dintre fondurile de investiții care au bani plasați în fondurile de stat din România vor fi obligate statutar, deci practic prin condițiile din statutul acestora, să vândă titlurile de stat în pierdere, în așa fel încât să își respecte condițiile asumate față de deponenți, față de cei care au banii puși în aceste fonduri de investiții.
Asta înseamnă, pe de o parte, că se pierde încrederea, pe o perioadă lungă de timp, în valoarea titlurilor de stat de la noi din țară, și înseamnă de asemenea că statul român va avea dificultăți importante în a găsi noi surse de finanțare.
Cazurile Portugaliei, Ungariei și Greciei, exemple pentru ce s-ar putea întâmpla în România
Ca să vă dau un exemplu legat de ceea ce s-a întâmplat în cazul Portugaliei, vorbim despre o creștere a dobânzilor spre un potențial 17%. Ungaria, care a avut probleme similare în momentul în care a fost retrogradată la Junk, a ajuns la 11% și acesta a fost cazul mai fericit, însă Grecia, în momentul în care a avut probleme de genul acesta, a ajuns cu dobânzile pe o perioadă scurtă de timp, chiar la 35%.
Deci dacă ni se pare că este scump și că ne afundăm în datorii în acest moment, pentru că avem aceste costuri cu datoria publică care este refinanțată cu 7-7,5%, gândiți-vă ce ar însemna pentru țara noastră să ajungem să le refinanțăm cu 17%, cât de rapid ar exploda practic datoria publică în situația în care am ajunge într-o astfel de schemă de finanțare", a explicat profesorul Christian Năsulea la Antena 3 CNN.
Ce șanse avem să scăpăm și de retrogradarea Moody’s?
Christian Năsulea e a comentat și informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora, până la jumătatea săptămânii trecute, Fitch ar fi vrut să retrogradeze România la categoria Junk, dar până la urmă s-a răzgândit. Întrebat dacă faptul că am scăpat de retrogradarea Fitch ne poate oferi speranțe că vom scăpa și de Moody’s, Christian Năsulea a spus:
"Cele două nu sunt legate între ele în mod direct. Este greu de închipuit ce au făcut cei de la Ministerul de Finanțe și de la BNR în așa fel încât să convingă Fitch, care a ținut să spună că avea intenția să ne retrogradeze, ca să-i convingă să nu facă acest lucru. Însă aici sunt două chestiuni importante. Pe de o parte, Moody’s are alte criterii și în anumite situații este mai severă decât Fitch când vine vorba de evaluările pe care le face. Însă, în același timp, apropo de ce vă spuneam mai devreme, există multe interconexiuni, există multe probleme legate când vine vorba de cei care sunt afectați.
Christian Năsulea: În cazul retrogradării României în Junk de către Moody’s, nu vom fi afectați doar noi. Reacție în lanț, cu repercusiuni pe întreaga planetă
Pentru că nu vom fi afectați doar noi, românii. Nu vor fi afectați doar pensionarii și angajații de la stat din România. Vor fi afectați și cei care, așa cum spuneam, au titluri de stat cumpărate de la statul român, ceea ce înseamnă că oricare agenție ar apăsa pe buton, în sens metaforic, ar face downgrad-ul țării noastre, va duce, de fapt, la pornirea unei reacții în lanț care va avea repercusiuni pe întreaga planetă, de fapt, având în vedere cum arată expunerea fondurilor de investiții pe titluri de stat din România.
Deci aici și eu trag cumva speranța că având argumente și pro și contra pentru retrogradare, agențiile să ne mai dea un răgaz, să ne mai lase și de această dată, tocmai pentru că nu cred că vreuna dintre agențiile de rating își dorește să fie cea care declanșează o criză nu doar pentru țara noastră, ci o criză și pentru toate aceste fonduri de investiții, toți acești creditori ai statului român, care ar fi obligați de fapt să vândă în pierdere, să piardă bani din cauza retrogradării țării noastre".
Cum s-a aflat că decizia Fitch a fost schimbată
Reamintim că Fitch a menținut vineri ratingul suveran al României la "BBB minus", cu perspectivă negativă. Informația că decizia inițială a Fitch era cea de a retrograda România la Junk, dar s-a răzgândit, a venit de la Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR.
Fitch a transmis că a menținut ratingul după un apel făcut de România, „ceea ce a condus la o acțiune privind ratingul diferită de decizia inițială”. Întrebat despre această formulare, Eugen Rădulescu a spus, sâmbătă, 1 august, la Digi24:
„Înseamnă că pur și simplu decizia inițială fusese de downgradare a României, dar, ca urmare a informațiilor suplimentare pe care le-a prezentat Guvernul și BNR, au revenit asupra deciziei și ne-au mai păsuit pentru câteva luni. Nu numai că nu a trecut (n.r.: pericolul), dar este mai mare decât era înainte. Din cauză că ceea ce s-a întâmplat în ultimul an a fost aproape în exclusivitate către reducerea deficitului public, în special pe seama majorării impozitelor și a taxelor. Dar s-a făcut foarte puțin în ceea ce privește restructurarea de substanță care e absolut necesară și nu mai poate fi întârziată. (...) Avem domenii întregi unde administrarea a fost extraordinar de proastă. Și mă gândesc în primul rând chiar la energie. Acum, sigur, situația de față are o cauză excepțională. Seceta, scăderea Dunării. Nu poți să prevezi și nu poți să eviți o asemenea situație. Dar ce trebuia să facem și nu am făcut - să creștem mult mai mult capacitatea de stocare a energiei electrice, să-i încurajăm pe prosumatori, nu să ne batem joc de ei.
Unul din lucrurile pe care le-au decis politicienii în înțelepciunea lor a fost să înghețăm prețul la energie electrică, ce are ca efect fix că ne apropiem de o asemenea situație. În momentul în care îngheți prețul și dai subvenții tuturor consumatorilor pentru ca aceștia să poată consuma oricât doresc, asta nu poate să ducă decât la dezastru. Iar aici vorbim de o administrare complet ineptă a sistemului energetic. Iar aici sunt deja dovezi, fapte care se cunosc. Am observat că guvernul Bolojan a fost trântit exact atunci când a deschis cămara legată de energia electrică. Nu putem să continuăm în felul acesta. E nevoie neapărat de măsuri serioase, de restructurare”.
Deși pericolul nu a trecut încă, Guvernul Bolojan deja a fost prezentat drept mare salvator
Deși atât Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, cât și profesorul de economie mondială Cristian Năsule spun clar că pericolul pentru România nu a trecut încă, PNL-iștii nu au ezitat, sâmbătă, după ce s-a aflat decizia Fitch, să prezinte Guvernul Bolojan drept marele salvator.
"Guvernul Ilie Bolojan a mai trecut România de încă o evaluare importantă. Agenția Fitch a decis menținerea ratingului de țară al României. Este o veste importantă pentru economia românească și un semnal că România își păstrează credibilitatea în fața investitorilor și a piețelor financiare. Guvernul Bolojan cu maximă seriozitate și asumare a ales responsabilitatea, reformele și disciplina bugetară.
Spre deosebire de PSD, care ani la rând a amânat reformele, a risipit bani publici și a împins costurile către generațiile viitoare, actualul guvern a început să reconstruiască încrederea în economia României.
Chiar și cu puteri restrânse după moțiunea PSD-AUR, Guvernul Bolojan continuă să acționeze responsabil pentru consolidarea finanțelor publice și pentru așezarea economiei pe fundamente solide.
Deficitul bugetar s-a redus la 2% din PIB în primele șase luni ale anului 2026, față de 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Menținerea ratingului de către Fitch confirmă direcția corectă asumată de Guvernului Bolojan. Oamenii cinstiți din au înțeles că România trebuie să își îmbunătățească ratingul și să reducă costurile de finanțare, iar reformele trebuie continuate, nu blocate din interese politice", a scris, sâmbătă, Ioan Popa, primar PNL din Reșița, pe pagina lui de Facebook.
Motreanu: Decizia Fitch arată că măsurile de disciplină bugetară și de reducere a risipei merg în direcția corectă
La fel a făcut și europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Ambii au postat fotografii cu premierul demis Ilie Bolojan.
"Menținerea ratingului de țară de către agenția Fitch este o veste importantă pentru România. Asta înseamnă că, în ciuda dificultăților prin care trecem, țara noastră își păstrează credibilitatea în fața investitorilor și își menține accesul la finanțare în condiții mai bune. Această decizie arată că măsurile de disciplină bugetară și de reducere a risipei merg în direcția corectă. Nu este momentul pentru satisfacție, ci pentru responsabilitate și consecvență. Echilibrele financiare nu se reconstruiesc peste noapte, ci prin decizii dificile și prin continuitate.
Primele rezultate încep să se vadă. În primele șase luni din 2026, deficitul bugetar s-a redus la 2% din PIB, față de 3,64% în aceeași perioadă a anului trecut. Este un semnal că România poate reveni pe o traiectorie de stabilitate, dacă reformele sunt duse până la capăt. În același timp, nu trebuie uitat cum am ajuns aici. Ani la rând, reformele au fost amânate, iar dezechilibrele bugetare s-au adâncit. Astăzi, Guvernul condus de Ilie Bolojan încearcă să corecteze aceste probleme, într-un context politic complicat și în condițiile unor blocaje repetate venite din partea PSD.
Interesul României trebuie să fie mai presus de competiția politică. Stabilitatea financiară, investițiile și fondurile europene sunt obiective care îi privesc pe toți românii și ar trebui să beneficieze de un minim consens.
Menținerea ratingului de țară nu reprezintă finalul drumului, ci doar confirmarea că România poate merge în direcția bună. Cea mai mare provocare rămâne aceea de a continua reformele, cu seriozitate, echilibru și responsabilitate.
Dincolo de cifre și ratinguri, vorbim despre viața de zi cu zi a fiecărui român. Mai puțini bani risipiți pe dobânzi înseamnă mai multe resurse care pot merge către spitale, școli și drumuri, dar și către investiții și locuri de muncă stabile", a scris Motreanu, tot pe Facebook.
