Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că România are "cea mai rapidă frânare a inflației din ultimii ani", dar că din cauza situaţiei internaţionale care a dus la creşterea preţurilor la combustibili, populaţia nu resimte cu adevărat aceste cifre.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă, luni, 14 septembrie, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că România începe să vadă primele efecte ale ajustării fiscale, după ce rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. Potrivit lui, România a înregistrat, în ultimele luni, cea mai rapidă frânare a inflaţiei din ultimii ani şi o scădere accentuată a deficitului, dar că din cauza situaţiei internaţionale care a dus la creşterea preţurilor la combustibili, populaţia nu resimte cu adevărat aceste cifre.
Declarațiile acestuia vin în contextul în care, tot luni, președintele României, Nicușor Dan, a avertizat că din cauza incertitudinii politice, riscul retrogradării ratingului de țară rămâne în continuare unul ridicat.
Alexandru Nazare: Primele rezultate sunt acum vizibile în datele economice
"Cea mai rapidă frânare a inflației din ultimii ani. Datele care confirmă corecția reală a dezechilibrelor economiei. Cu puțin peste un an în urmă, în iunie 2025, am preluat Ministerul Finanțelor într-un moment în care România nu mai avea luxul amânării. Deficitul foarte ridicat, necesarul uriaș de finanțare și inflația persistentă se alimentau reciproc. Fiecare lună fără decizii însemna mai multă datorie, dobânzi mai mari și mai puțin spațiu pentru dezvoltare.
Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat o corecție fiscală dificilă, dar necesară. Responsabilitatea Ministerului Finanțelor a fost să transforme această direcție într-un buget realist, într-o execuție controlată zi de zi și într-o administrare prudentă a finanțării statului. Obiectivul: politica fiscală să nu mai amplifice inflația și dezechilibrele prin deficite tot mai mari, ci să redevină o ancoră de stabilitate.
Primele rezultate sunt acum vizibile în datele economice. Rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. Este cea mai rapidă decelerare din ultimii ani și, spre deosebire de episoadele anterioare, nu vine dintr-o plafonare administrativă, ci dintr-o corecție reală a echilibrelor economiei. Sunt date care confirmă, în cifre, ceea ce până acum era doar o promisiune", a scris Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook.
Cum explică Nazare scăderea inflației
Scăderea inflației din august are atât o explicație statistică, cât și una economică, susține Alexandru Nazare.
"O parte a scăderii se explică statistic, prin ieșirea din calcul a scumpirilor din vara anului trecut. În același timp, cealaltă parte ține de fundamente: o cerere internă temperată, un deficit în scădere și costuri de finanțare mai mici.
Datele lunii august oferă o serie de indicatori ce trebuie analizați cu atenție. Fără combustibili, prețurile de consum au scăzut în august cu 0,08% față de luna anterioară. Prețul alimentelor a scăzut cu 0,7% într-o singură lună, iar legumele și fructele sunt azi mai ieftine decât acum un an.
Presiunea care a rămas vine aproape integral dinspre piața externă a petrolului: benzina și motorina sunt singurele capitole cu creșteri de două cifre. Este un factor pe care nu îl controlăm, ale cărui efecte pot fi însă absorbite - iar capacitatea unei economii de a le absorbi depinde de cât de solide sunt echilibrele sale interne.
Acesta a fost sensul ajustării începute în vara anului trecut. Am preluat un buget construit pe un model care nu se mai putea susține. În primele 7 luni ale acestui an, deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. Am redus dezechilibrul fără a opri șantierele. Aceste rezultate contează nu doar în statisticile economice, ci și în viața de zi cu zi. Aproape jumătate din deficitul de anul acesta, aproximativ 3% din PIB, înseamnă exclusiv plata dobânzilor la datoria acumulată în anii trecuți. Sunt bani care nu ajung nici în spitale, nici în școli, nici în autostrăzi. Fiecare punct în minus la costul de finanțare al României înseamnă resurse recuperate pentru astfel de proiecte, care se văd concret", a mai scris Alexandru Nazare.
"Scăderea din august nu înseamnă că prețurile s-au întors la nivelurile anterioare"
În același timp, ministrul interimar al Finanțelor admite că inflația rămâne ridicată, iar scăderea ritmului de creștere a prețurilor nu înseamnă revenirea acestora la nivelurile de dinaintea scumpirilor.
"Totuşi, o inflație de 6,2% este încă una ridicată. Scăderea din august nu înseamnă că prețurile s-au întors la nivelurile anterioare, ci că ritmul lor de creștere încetinește. Ştim că românii resimt în continuare nivelul ridicat al prețurilor și pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii ani. De aceea, este obligatoriu să continuăm eforturile de corecție. Media inflației în ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, iar aceasta se vede în facturi și la raft. Refacerea veniturilor reale vine cu întârziere față de statistică, iar pentru cei mai mulți oameni ultimul an a fost dificil. Ştim foarte bine acest lucru şi, de aceea, corecția finanțelor publice rămâne prioritară. Din această perspectivă, următoarea etapă este la fel de importantă.
Direcția este cea corectă, iar datele la zi o confirmă acum, nu doar prognozele. Dezinflația și corecția deficitului sunt două fețe ale aceluiași proces. Continuarea lui înseamnă disciplină pe partea de cheltuieli, respectarea țintelor asumate și mutarea creșterii economice dinspre consum pe datorie către investiții. Dar corecția economică nu este un scop în sine. Ea trebuie să creeze condițiile pentru revenirea încrederii și pentru o creștere sănătoasă", mai spune Alexandru Nazare.
Alexandru Nazare: O economie nu reporneşte din legi, ordonanțe și nici din comunicări publice
Totuși, Nazare spune că dincolo de scăderea inflației și reducerea deficitului, adevărata miză este recâștigarea încrederii oamenilor și a companiilor.
"O economie nu reporneşte din legi, ordonanțe și nici din comunicări publice. Repornește atunci când oamenii și firmele încep din nou să aibă încredere în ziua de mâine. Când o familie poate face un plan pe doi ani. Când un antreprenor angajează al zecelea om pentru că vede cerere, nu pentru că speră. Când cineva care a amânat o investiție se hotărăște să o facă aici, nu în altă parte.
Această încredere a fost primul lucru pierdut atunci când economia a alunecat în dezechilibre severe și este cel mai greu de recâștigat. Se câștigă doar prin predictibilitate: reguli care nu se schimbă peste noapte, ținte asumate și respectate, un stat care își plătește facturile la timp. Asta am încercat să reconstruim în ultimul an, iar rezultatele devin acum vizibile.
Nazare: Dezinflația, o veste bună pentru puterea de cumpărare
Dezinflația este, înainte de orice, o veste bună pentru puterea de cumpărare. Cu cât prețurile cresc mai încet, cu atât salariile și pensiile valorează mai mult. Astfel se reface cererea internă sănătos: din venituri reale care încep să își recapete valoarea, nu din deficite și împrumuturi tot mai scumpe, ca în trecut. Înlocuim consumul finanțat pe datorie din anii trecuți prin consum susținut de venituri reale, alături de investiții.
Perioadele dificile pot să ne împartă sau pot să ne adune. Cele care au contat, în istoria oricărei țări, au fost cele care au adunat. Avem acum o șansă pe care nu am mai avut-o de mult: să transformăm un an dificil într-un prilej de restart - energie, industrie, infrastructură, fonduri europene folosite până la ultimul euro, capital românesc care rămâne acasă. Drumul nu s-a terminat și nu va fi ușor. Dar direcția este, pentru prima dată de mult timp, cea bună. România nu îşi permite să revină la dezechilibrele de la care a pornit", a mai scris ministrul interimar al Finanțelor.
Reamintim că deși inflația dă primele semne de temperare, iar deficitul bugetar este pe o traiectorie descendentă, Confederația Patronală Concordia a avertizat că ambele evoluții rămân "fragile". În plus, evaluarea S&P Global Ratings este programată pe 2 octombrie 2026, iar atunci România va afla dacă scapă sau nu de retrogradarea în Junk. Nu toți economiștii sunt optimiști în această privință.
