Prof. univ. dr. Ana Vîrsta, directorul Departamentului de Mediu și Îmbunătățiri Funciare din cadrul Universității de Știința Agronomice și Medicină Veterinară din București, a explicat care este diferența dintre modul în care se face agricultură în România și soluțiie utilizate în Occident pentru a face față schimbărilor climatice și temperaturilor tot mai ridicate de la nivelul solului.
Prof. univ. dr. Ana Vîrsta, directorul Departamentului de Mediu și Îmbunătățiri Funciare din cadrul USAMV București, a participat, joi, la Conferința „Schimbările climatice și impactul în economie“, organizată de DC Media Group. Ea a precizat că politicile agricole care se aplică în România nu mai sunt fezabile în contextul schimbărilor climatice cu care ne confruntăm și a temperaturilor tot mai mari de la nivelul solului.
„Eu sunt absolvent de îmbunătățiri funciare, iar acestea deservesc agricultura. Agricultura este foarte importantă fiindcă ne dă mâncarea, fără de care nu putem să trăim“, a precizat prof. univ. dr. Ana Vîrsta, la conferința „Schimbările climatice și impactul în economie“.
„La noi există politici agricole care se aplică, dar acolo unde trebuie lucrat este la mentalitatea celor care aplică metodele de cultivare, prelucrare și de recoltare a produselor agricole.
Obișnuit este ca terenul să fie arat, apoi discuit, apoi semănat, după care dat cu erbicid. Terenul trebuie să fie curat, să nu aibă buruieni“, a explicat profesorul universitar.
Foto: Crișan Andreeascu
Cum se face producție în țările din Occident?
Spre deosebire de România, „de mult timp, în SUA și în țările din vest nu se mai aplică această tehnică, ci o prelucrare minimă a solului, o scarificare, cu ajutorul unui instrument care intră în sol și lasă o urmă fină, pentru a nu perturba structura solului care conține microorganisme benefice plantelor de cultură“.
Nu se luptă cu toate buruienile, ci se aplică o erbicidare ușoară în primă fază, pentru a reuși plantele să se dezvolte, după care sunt lăsate buruienile.
Acoperirea stratului de sol cu buruieni, frunze sau paie uscate are un efect benefic atât asupra terenului, cât și asupra plantei. Pământul nu mai este ars de Soare, este păstrată umiditatea în sol“, a explicat profesorul universitar.
Tehnica a început să fie adoptată și de unele gospodării din România și chiar de fermele mici. Ana Vîrsta a dat exemplul unei ferme din județul Călărași, unde producția a fost mai mare decât la fermele vecine după ce agricultorii au decis să lase terenul cu buruieni.
„Este fapt dovedit și este o procedură care se aplică în unele gospodării individuale și în fermele mici. Am avut un student la master care lucrează într-o astfel de fermă din Călărași, iar la început, fermierii vecini râdeau că vedeau câmpul plin de buruieni, însă la final au văzut că producția a fost mai mare decât a celor care arau și curățau pământul“, a conchis prof. univ. dr. Ana Vîrsta, directorul Departamentului de Mediu și Îmbunătățiri Funciare din cadrul USAMV București.
