Economistul Adrian Negrescu a explicat, într-o amplă analiză, cum este afectată economia României de instabilitatea politică și lipsa unui guvern cu drepturi depline.
România traversează de patru luni un blocaj politic care începe să se tranforme într-un cost economic tot mai greu de ignorat, avertizează Adrian Negrescu, într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook. Analistul economic pornește de la principala vulnerabilitate a țării noastre în acest moment: incertitudinea. În opinia sa, lipsa unui guvern cu drepturi de pline este factorul declanșator al principalelor probleme cu care se cofruntă economia românească.
Adrian Nagrescu: Factura pe care o plătim cu toții
"De câteva luni, în fiecare analiză pe care o facem la Frames ajungem la aceeași concluzie, indiferent de subiect. Fie că vorbim despre insolvențe, despre industrie, despre investițiile în apărare sau despre piața muncii, problemele economiei românești au un numitor comun: incertitudinea. Iar sursa principală a acestei incertitudini nu mai vine din afara țării, ci din Parlamentul de la București.
România nu are de peste patru luni un guvern cu puteri depline. Am avut un premier desemnat care s-a retras înainte de vot, unul respins de Parlament și acum un al treilea, Siegfried Mureșan, care pornește fără sprijinul celui mai mare partid. PSD a anunțat că nu îi va vota cabinetul, iar UDMR recunoaște că, fără PSD, cele 233 de voturi necesare nu există. Pentru prima dată în această criză, alegerile anticipate au devenit scenariul cel mai probabil. Nu vreau să discut aici cine are dreptate politic. Vreau să vorbesc despre factura pe care o plătim cu toții.
Estimările pentru 2026, îngrijorătoare
Estimările pentru 2026 arată o economie care, în cel mai bun caz, stagnează. PIB-ul ar putea evolua între −1,2% și −0,1%, după ce primul trimestru a adus deja o contracție de 1,7%. Investițiile reale ar putea scădea cu până la 6%. Asta mă îngrijorează cel mai mult, pentru că o țară care vrea să iasă din spirala deficitelor nu o poate face fără investiții.
Inflația ar urma să coboare până la final de an doar spre 6–7%, cu mult peste ținta BNR, iar dobânda de politică monetară ar rămâne la 6,50%. Asta înseamnă credite scumpe pentru firme și familii încă multe luni de acum înainte. Randamentele titlurilor de stat pe 10 ani ar putea urca spre 7–8%, cursul ar putea ajunge la 5,40 lei pentru un euro, iar deficitul bugetar ar rămâne peste 6% din PIB, printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Pentru Bursa de la București, riscul este aproape în întregime în jos: o posibilă corecție de până la 22%, față de un potențial de creștere de doar 2%.
Aceste cifre nu sunt abstracții. În analiza Frames despre insolvențe am arătat că, în primul semestru, 3.855 de firme au intrat în insolvență, cel mai mare număr din ultimii opt ani, și că zeci de mii de companii au datorii restante la stat. Economia reală era deja în suferință înainte de blocajul politic. Criza guvernamentală nu a creat aceste probleme, dar le prelungește, le adâncește și le scumpește", scrie Adrian Negrescu pe pagina sa de Facebook.
Retrogradarea în Junk, riscul care ar putea scumpi totul
A doua mare vulnerabilitate identificată de Adrian Negrescu este ratingul României. O eventuală retrogradare în Junk ar putea avea efecte asupra costurilor de finanțare ale statului, băncilor și companiilor, iar consecințele s-ar putea transmite mai departe în economie. Avertismentul economistului vine în contextul în care zilele trecute, și Malgorzata Krzywicka, analistă în cadrul agenției Fitch Ratings Inc. a spus că României îi expiră timpul pentru a putea evita o retrogradare a ratingului de credit în categoria Junk deoarece criza politică prelungită pune în pericol credibilitatea fiscală.
"Cel mai grav risc nu este însă PIB-ul. Este ratingul de țară. Fitch și S&P ne țin pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, BBB−, cu perspectivă negativă. Fitch a avertizat deja că o criză politică prelungită subminează consolidarea fiscală și că, până la evaluarea din ianuarie 2027, România trebuie să demonstreze că poate reduce deficitul și să vină cu un plan fiscal credibil. Riscul de a coborî în categoria „junk” în următoarele 6–12 luni a depășit, în opinia mea, pragul de 50%.
Am impresia că mulți politicieni tratează un downgrade ca pe o notă proastă care se poate corecta la sesiunea de toamnă. Este o iluzie periculoasă. Pierderea ratingului nu se repară odată cu instalarea unui guvern. Fondurile care au voie să cumpere doar obligațiuni din categoria investițională ar fi obligate să vândă titlurile românești. Statul s-ar împrumuta mai scump, iar băncile și companiile la fel. Recâștigarea ratingului ar dura ani, nu luni. Iar nota de plată ar ajunge la fiecare român: credite mai scumpe, un leu mai slab, prețuri mai mari la importuri și mai puțini bani pentru spitale, școli și autostrăzi, pentru că o parte tot mai mare din buget s-ar duce pe dobânzi", a mai scris Negrescu.
Blocajul politic poate însemna și oportunități pierdute
Astfel, și Adrian Negrescu avertizează că lipsa unui guvern funcțional poate întârzia proiecte și poate afecta încrederea investitorilor.
"Mai există un aspect relevant. În analiza pe care am făcut-o recent împreună cu FACTORY 4.0 am arătat că România are acum o șansă istorică de reindustrializare, prin miliardele disponibile pentru industria de apărare. Aceste oportunități au nevoie de un guvern care să negocieze contracte, să construiască programe de retehnologizare și să atragă investitori. Un stat fără guvern nu poate face niciunul dintre aceste lucruri. Iar investitorii, români sau străini, nu așteaptă. Merg acolo unde există predictibilitate.
Înțeleg logica fiecărui partid. Fiecare își apără interesele, își calculează influența și încearcă să obțină cea mai bună poziție la masa negocierilor. Problema este că toate aceste calcule, fiecare rezonabil luat separat, duc împreună la un rezultat pe care nu și-l dorește nimeni: o țară care își pierde credibilitatea financiară doar pentru că toată lumea a crezut că mai are timp.
Politicienii măsoară timpul în runde de negocieri. Economia îl măsoară în dobânzi, în investiții amânate, în firme închise și în oameni care pleacă. Pentru un lider de partid, încă o lună de consultări poate părea un detaliu tactic. Pentru un antreprenor care așteaptă să știe ce taxe va plăti anul viitor, pentru o bancă care își evaluează riscurile sau pentru o agenție de rating care își pregătește raportul, aceeași lună poate schimba totul", a mai scris economistul.
Adrian Negrescu: Soluții există
Cât despre soluții, economistul Adrian Negrescu spune că acestea există: formarea unui nou Guvern cât mai curând posibil.
"Soluții există: un acord larg de guvernare sau o formulă minoritară susținută în Parlament ar putea readuce rapid stabilitatea. Dar fiecare săptămână pierdută reduce spațiul de manevră și crește costul final.
Ar fi sănătos ca cei care negociază acum viitorul guvernului să își pună o singură întrebare: merită ca, pentru un avantaj politic de moment, România să plătească ani de zile dobânzi mai mari, investiții pierdute și o reputație șifonată? Pentru că, spre deosebire de politicieni, economia nu mai are răbdare. Și nici timp", conchide Adrian Negrescu.
Pe 2 octombrie, atunci când va fi făcută publică evaluarea agenției de rating S&P Global, România va afla dacă este retrogradată la Junk sau dacă scapă și de această dată.
