Federaţia Naţională Mine Energie şi Federația Națională a Sindicatelor din Electricitate „Univers” îi cer preşedintelui Nicuşor Dan să ia în calcul modificarea calendarului decarbonării, cu precădere în ceea ce priveşte închiderea unor capacităţi pe cărbune.
Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat deja că va analiza cu seriozitate forma în care legea decarbonizării va ajunge pe masa sa.
"Am urmărit cu atenție dezbaterile de astǎzi privind modificarea legislației referitoare la decarbonizare.
Interesul național înseamnă atât securitate energetică, cât și respectarea angajamentelor asumate de România și protejarea stabilității economice și financiare a țării.
Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR", a scris Nicușor Dan, pe Facebook.
Sindicatele din energie spun că decizia pe care o va lua Nicuşor Dan, oricare ar fi, va influenţa capacitatea României de a-şi păstra funcţional sistemul energetic naţional.
"Domnule Președinte, prezenta adresă nu este o pledoarie pentru menținerea pe termen nelimitat a producției de energie electrică pe bază de cărbune și nici o contestare a obiectivelor climatice asumate de România în cadrul Uniunii Europene.
Este un apel la prudență instituțională.
Decizia pe care urmează să o luați prin promulgarea sau nepromulgarea Legii privind modificarea calendarului de decarbonare nu privește exclusiv viitorul unui sector economic sau al unei companii de stat. Ea privește capacitatea României de a-și păstra funcțional Sistemul Energetic Național într-o perioadă caracterizată de instabilitate geopolitică, volatilitate accentuată a piețelor energetice și transformări structurale profunde ale economiei europene", transmit sindicatele.
DOCUMENTUL COMPLET POATE FI CITIT AICI
"România riscă să transforme un proces necesar de modernizare într-o vulnerabilitate"
Sindicaliştii atrag atenţia asupra problemelor pe care le-ar aduce legea decarbonizării la adresa sistemului energetic naţional şi spun că, prin memoriul adresat preşedintelui, vor să evite apariţia unui interval în care capacităţi existente sunt scoase din exploatare fără ca ceva să fie pus în locul lor.
"Scopul prezentului memoriu este de a demonstra că promulgarea Legii pentru modificarea calendarului de decarbonare reprezintă o măsură de echilibru între obligațiile europene asumate de România și obligația constituțională a statului de a proteja securitatea energetică, funcționarea infrastructurilor critice și continuitatea serviciilor esențiale.
Acest demers nu urmărește prelungirea arbitrară a utilizării cărbunelui și nici amânarea nejustificată a investițiilor în noi capacități de producție. Dimpotrivă, el urmărește evitarea apariției unui interval în care capacitățile existente sunt retrase din exploatare înainte ca investițiile destinate înlocuirii lor să poată prelua în mod real sarcina de producție.
În lipsa unei asemenea abordări, România riscă să transforme un proces necesar de modernizare într-o vulnerabilitate sistemică, ale cărei efecte se vor reflecta asupra economiei, populației și siguranței funcționării statului", se mai arată în memoriu.
România a pierdut două treimi din producţia de energie pe cărbune din 2020 până acum
În memoriu se atrage atenţia că în ultimii 5 ani şi jumătate, România a închis deja două treimi din capacităţile de producţie de energie pe bază de cărbune.
"Analiza evoluției sistemului energetic românesc evidențiază faptul că, în ultimii ani, România a făcut progrese importante în direcția dezvoltării surselor regenerabile de energie și a reducerii producției bazate pe cărbune.
Potrivit datelor oficiale:
În anul 2020 România dispunea de aproximativ 4.800 MW instalați în centrale pe cărbune. În prezent această capacitate s-a redus la aproximativ 1.600 MW. În aceeași perioadă, capacitățile eoliene și fotovoltaice au crescut de la aproximativ 4.400 MW la peste 6.200 MW instalați, plus 2.300 MW la prosumatori.
Aceste evoluții confirmă că România și-a respectat angajamentele privind dezvoltarea surselor regenerabile și reducerea producției pe bază de cărbune. Totodată însă, aceeași evoluție relevă o diminuare semnificativă a capacităților dispecerizabile, capabile să furnizeze energie electrică în mod continuu și controlabil, independent de condițiile meteorologice.
Datele arată că, în perioadele de consum maxim, necesarul intern de energie electrică depășește 7.500 MW pe timpul verii și 9.000 MW pe timpul iernii, iar fiecare grup energetic disponibil contribuie la menținerea echilibrului Sistemului Energetic Național și la reducerea dependenței de importuri.
În paralel, creșterea accentuată a prețurilor energiei electrice pe piața internă, de la aproximativ 250 lei/MWh în anul 2020 la valori frecvente cuprinse între 600 și 1.000 lei/MWh în ultimii ani, reprezintă o consecință a creșterii volatilității pieței și a dependenței sporite de importuri", mai transmit sindicaliştii.
Sindicaliştii vor promulgarea legii
Chiar dacă preşedintele Nicuşor Dan a spus că va trata cu maximă seriozitate şi responsabilitate legea, pentru ca România să nu piardă bani din PNRR, sindicaliştii îi transmit preşedintelui să promulge legea, cu calendarul modificat al decarbonării, şi anunţă că în acest fel preşedintele ar transmite şi un mesaj.
"Având în vedere considerentele expuse, vă solicităm respectuos promulgarea Legii pentru modificarea calendarului de decarbonare, apreciind că aceasta reprezintă o măsură de echilibru între obiectivele de mediu asumate de România și obligația constituțională a statului de a proteja securitatea energetică, funcționarea în siguranță a Sistemului Energetic Național și interesul național.
Promulgarea acestei legi nu trebuie interpretată ca o renunțare la tranziția energetică, ci ca o confirmare a faptului că această tranziție trebuie realizată responsabil, etapizat și fundamentat tehnic, astfel încât modernizarea sectorului energetic să nu genereze vulnerabilități noi.
Suntem convinși că România poate continua procesul de decarbonare și dezvoltarea capacităților de producție cu emisii reduse, însă acest proces trebuie să fie însoțit de măsuri care să garanteze continuitatea alimentării cu energie electrică și protejarea infrastructurilor critice ale statului.
Prin promulgarea acestei legi veți transmite un mesaj clar că dezvoltarea durabilă și securitatea energetică nu sunt obiective aflate în opoziție, ci componente complementare ale interesului național, care trebuie urmărite simultan și în mod echilibrat", se mai arată în comunicat.
