România încearcă să atragă capital privat pentru marile proiecte de investiții, în contextul în care finanțările prin PNRR se apropie de final. Guvernul caută noi surse de dezvoltare economică.
România are nevoie de un nou motor de dezvoltare, pe măsură ce Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă se apropie de final, iar operaţionalizarea Comitetului Interministerial privind Proiectele în Parteneriat Public-Privat - CI3P reprezintă un pas major, susţine ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare.
"România are nevoie de un nou motor de dezvoltare. Pe măsură ce PNRR se apropie de final, iar actualul ciclu de finanţare europeană intră treptat în ultima sa etapă, trebuie să fim mai creativi şi mai competitivi şi să mobilizăm noi surse de finanţare pentru proiectele strategice. De aceea, operaţionalizarea Comitetului Interministerial privind Proiectele în Parteneriat Public-Privat - CI3P, prin decizia recent semnată de premierul Ilie Bolojan, la propunerea Ministerului Finanţelor, reprezintă un pas major. Parteneriatul public-privat este una dintre temele pe care le-am abordat prioritar încă din 2024, când am început să susţin că România trebuie să îşi pregătească din timp următoarea etapă a investiţiilor publice şi să utilizeze mai eficient acest instrument, folosit cu succes în numeroase state europene", a scris ministrul, miercuri, pe pagina sa de Facebook.
O nouă structură ce reuneşte nouă ministere
Potrivit acestuia, noua structură, coordonată de Ministerul Finanţelor, reuneşte nouă ministere şi Secretariatul General al Guvernului, pentru a aduce o abordare unitară în selectarea, pregătirea şi monitorizarea proiectelor PPP. CI3P este completat de un alt instrument esenţial ce urmează a fi lansat, introdus prin pachetul de susţinere a economiei în luna februarie: "Programul 2026-2028 - Facilitatea Naţională pentru pregătirea proiectelor şi asistenţă tehnică pentru PPP", cu o alocare de până la 25 de milioane de euro.
"Prin acest instrument vom putea pregăti treptat un portofoliu naţional de proiecte mature, bine fundamentate şi atractive pentru investitori. Astfel, Guvernul şi ministerele prin CI3P stabilesc direcţia, iar Facilitatea are rolul - prin organismele de implementare, Ministerul Finanţelor şi Banca de Investiţii şi Dezvoltare - să transforme ideile bune în proiecte mature şi bancabile.
PPP nu înseamnă bani gratuiţi şi nici transferarea netransparentă a unor obligaţii în viitor. Va trebui ca proiectele să fie selectate doar dacă demonstrează eficienţă economică faţă de achiziţia publică tradiţională, suportabilitate bugetară şi o distribuire reală a riscurilor către partenerul care le poate gestiona cel mai bine. Tocmai de aceea, România are nevoie de pregătire profesionistă şi de coordonare la nivelul Ministerului Finanţelor", a explicat Nazare.
Rolul CI3P este să identifice proiectele strategice care pot fi dezvoltate prin PPP
Şeful de la Finanţe a subliniat că rolul CI3P este să identifice proiectele strategice care pot fi dezvoltate prin PPP, să asigure coerenţa cadrului legislativ, să faciliteze colaborarea între instituţii, să promoveze mecanisme moderne de finanţare şi cofinanţare şi să construiască un portofoliu naţional de investiţii pregătite să atragă capital privat. Totodată, CI3P va asigura dialogul cu Comisia Europeană şi instituţiile financiare internaţionale.
"PPP nu înseamnă doar resurse financiare suplimentare. Înseamnă acces la expertiză, tehnologie, inovaţie, management performant, evaluarea costurilor pe întregul ciclu de viaţă al investiţiei şi o distribuire mai eficientă a riscurilor. Grecia, Croaţia, Polonia şi Turcia au utilizat parteneriatele public-private pentru infrastructură de transport, spitale, şcoli, energie şi proiecte de mediu. Datele europene arată o piaţă care a mobilizat, în ultimele trei decenii, investiţii de ordinul sutelor de miliarde de euro. Miza este ca, în următorii 5 ani, România să construiască şi să pună treptat în execuţie un portofoliu consistent de proiecte PPP, capabil să mobilizeze anual investiţii private de ordinul miliardelor de euro. Aceste proiecte pot compensa parţial reducerea fluxurilor investiţionale asociată finalizării PNRR, pot susţine activitatea economică şi pot contribui la menţinerea unui nivel ridicat al investiţiilor. Impactul concret va depinde de proiectele selectate, de ritmul de pregătire şi de calendarul intrării lor în execuţie. Trebuie să intrăm într-o nouă etapă a dezvoltării: una în care statul nu mai este doar finanţator, ci devine un partener credibil, care pregăteşte proiecte solide, creează reguli clare şi oferă predictibilitate investitorilor", a punctat Alexandru Nazare, conform Agerpres.
România are, în sfârșit, un cadru legal clar pentru parteneriate public-private: Ghidurile aprobate de Ministerul Finanțelor
După ani de blocaje și inițiative ratate, statul român face un pas esențial pentru relansarea parteneriatelor public-private (PPP). La începutul anului, Ministerul Finanțelor a aprobat, cu sprijinul tehnic al Direcției Generale Reform din cadrul Comisiei Europene, un set de ghiduri și metodologii care aduc claritate și coerență în pregătirea proiectelor de tip PPP.
Iar Ministerul Finanțelor a lansat recent o inițiativă interinstituțională de identificare a proiectelor de investiții care pot fi structurate și finanțate prin parteneriate public-private.
Cadru legislativ clar, conceput pe baza bunelor practici internaționale
Publicat în Monitorul Oficial nr. 15 bis din 10 ianuarie 2025, Ordinul nr. 6.695/2024 al Ministerului Finanțelor aprobă șapte ghiduri esențiale pentru implementarea eficientă a proiectelor de parteneriat public-privat. Documentele acoperă toate etapele și elementele-cheie ale unui proiect PPP: de la contractul-cadru și clauze standard, până la evaluarea eficienței economice, alocarea riscurilor, analiza suportabilității, impactul asupra deficitului bugetar și derularea procedurilor de achiziție.
Această reformă metodologică este dublată de un angajament instituțional: Ministerul Finanțelor va organiza, cel puțin de două ori pe an, sesiuni de instruire și promovare a acestor ghiduri, contribuind astfel la profesionalizarea autorităților publice implicate în derularea PPP-urilor.
Un sprijin binevenit în contextul noii politici economice europene
Analistul economic Adrian Negrescu consideră că acest nou cadru vine într-un moment-cheie pentru România:
„Parteneriatele public-private reprezintă o șansă nesperată pentru România, mai ales în contextul în care noua politică economică a Comisiei Europene mizează pe întărirea parteneriatelor economice și pe susținerea financiară a acestora în noul exercițiu financiar. Practic, Comisia va finanța tot ceea ce înseamnă cooperare economică între firme și state, pentru a susține tranziția spre industriile viitorului.”
Negrescu atrage atenția asupra unei realități dure: „Statul cheltuie peste 85% din buget pe salarii și pensii, iar spațiul fiscal pentru investiții este extrem de restrâns. În acest context, atragerea capitalului privat devine vitală pentru proiecte de infrastructură.”
Ministerul Finanțelor construiește portofoliul național de proiecte PPP
Într-un demers complementar reformei metodologice, Ministerul Finanțelor a lansat o inițiativă interinstituțională de identificare a proiectelor de investiții care pot fi structurate și finanțate prin parteneriate public-private. Potrivit ministrului Alexandru Nazare, fiecare minister de linie a primit o solicitare oficială de a transmite, până la finalul lunii iulie, o analiză internă a proiectelor relevante, incluzând informații-cheie privind obiectivul, stadiul de pregătire, valoarea estimată, regimul juridic al terenurilor și eventualele avize sau autorizații deja obținute.
Ministerele vizate includ Agricultura, Mediul, Dezvoltarea, Educația, Energia, Economia, Proiectele Europene, Sănătatea și Transporturile. Scopul este construirea unui portofoliu coerent de proiecte strategice, cu impact economic și social major, care să atragă capital privat și să completeze eforturile bugetare.
Ghiduri utile, aplicabile și adaptate realității
Noile ghiduri oferă o abordare sistematică și predictibilă a proiectelor PPP, eliminând ambiguitățile care, în trecut, au blocat sau compromis parteneriate strategice. Prin conținutul lor tehnic, redactat cu sprijinul Comisiei Europene, documentele simplifică procesul decizional pentru autoritățile contractante și oferă investitorilor un cadru juridic mai sigur.
„Ar mai trebui spus un lucru”, completează Adrian Negrescu. „Dezvoltarea parteneriatelor publice-private nu va funcționa fără o legislație favorabilă capitalului. România are nevoie de un fond național de investiții, care să sprijine financiar proiectele strategice.”
Ce urmează: implementare și profesionalizare
După ce cadrul normativ a fost clarificat, provocarea rămâne aplicarea practică. Statul va trebui să treacă de la bune intenții la proiecte concrete, în parteneriat cu investitori privați capabili să livreze eficient și sustenabil. Succesul noilor ghiduri va depinde, în final, de capacitatea administrației de a le aplica în mod profesionist și transparent.
