Romeo Urjan a venit cu informații de ultim moment despre situația de la centrala nucleară de la Cernavodă, explicând câte zile mai poate funcționa reactorul 2 în condițiile actuale, ce alte noi operațiuni sunt pregătite pentru creșterea nivelului apei, dar și care sunt riscurile.
Au apărut primele efecte după detonarea stâncii Pârjoaia. Nivelul Dunării la Cernavodă a crescut ușor, însă pericolul nu a trecut. Încă există riscul opririi Reactorului 2 al centralei nucleare. Acum, autoritățile pregătesc o nouă operațiune de amploare. Este vorba despre scufundarea controlată a patru barje și amenajarea unui prag pe Brațul Bala, în încercarea de a redirecționa o cantitate mai mare de apă spre Dunărea Veche.
Directorul Centralei Cernavodă, Romeo Urjan, a venit cu informații de ultim moment despre situația de la centrala nucleară, explicând ce efecte au avut intervențiile asupra Stâncii Pârjoaia, aflată în apropierea braţului Bala al Dunării, care a fost dislocată cu ajutorul a 180 de kilograme de explozibil, dar și care sunt riscurile noii misiuni - scufundarea celor patru barje pentru a devia debitul de apă.
"Ne aflăm la Centrala Nucleară de la Cernavodă, în bazinul de aspirație, cel despre care se discută foarte mult în aceste zile. Pe noi ne interesează nivelul de aspirație pentru răcirea pompelor de apă de răcire, atât pentru turbină, cât și pentru reactor. Dacă vă uitați puțin la nivel, se află sub nivelul sitelor grătarelor de acolo. De obicei este mult mai mare. Avem un deficit de câțiva metri față de funcționarea normală și asta ne afectează funcționarea pe termen lung. Aici, unitatea unu este oprită, pompele nu funcționează, unitatea doi funcționează la parametri normali. Este suficient debit de apă de răcire pentru o singură unitate", a explicat Romeo Urjan, în cadrul unui interviu pentru Antena 3 CNN.
Captură video Antena 3 CNN
Ce se întâmplă dacă scufundarea celor patru barje crește turbiditatea apei?
Cât despre următoarea misiune, cea de scufundare a celor patru barje, există îngrijorări că ar putea crește turbiditatea apei. Despre acest lucru, directorul centralei nucleare de la Cernavodă a spus: "Ar putea crea o problemă, mai ales dacă facem dragare aproape de noi aici, dar avem soluții și pentru turbiditate. Avem site, grătare, batardouri care se curăță, avem sisteme cu care ne vom descurca. Nu e problemă. Să vină apa și noi ne descurcăm".
VEZI ȘI: Cine câștigă de pe urma crizei energetice din România
Dacă misiunea reușește, când vom vedea efectul?
Dacă misiunea va fi una reușita, va dura aproximativ 24 de ore până când se va simți efectul, potrivit acestuia.
"Durează cam 24 de ore până se simte efectul de la coborârea barjelor. Sunt 60 de kilometri de la Bala până la noi, la 3 km/h cât are Dunărea, cam o zi durează până vedem efectul aici. Dacă mâine se coboară barjele, joi vom vedea efectul barjelor asupra nivelului Dunării. Dunărea coboară în fiecare zi 2-3 centimetri și noi luăm aceste măsuri ca să ridicăm nivelul", a explicat Romeo Urjan.
De câtă apă e acum nevoie la Cernavodă
Întrebat până unde era nivelul apei acum două săptămâni, acesta a spus: "Avem o scădere de mai mult de 2-3 metri față de nivelul normal. Apa, dacă puteam spune că aveam 4-5 metri, acum suntem la aproximativ 2 metri. Avem și o indicație fizică, 2 metri fix, aceasta este referința față de nivelul Mării Baltice. Deci chiar dacă avem 5-7 metri aici, noi ne referim la măsura pentru aspirația pompelor - 2 metri. După cum vedeți indicațiile de acolo au fost mult mai sus, cu mulți metri mai sus în funcționare normală. Deci trebuie să revenim cu nivelul cel puțin la 2,40 - 2,60 metri. Avem acum nevoie de cel puțin 30-40 de centimetri ca să repornim și al doilea reactor".
Captură video Antena 3 CNN
Romeo Urjan: O scădere de 20-30 de centimetri ne-ar putea obliga să oprim centrala
Întrebat dacă s-ar putea reuși acest lucru, Romeo Urjan a spus: "E vorba de prognoză, e vorba de natură, e vorba de ape. După cum am spus, prognoza nu este favorabilă în momentul de față. Pentru următoarele 10 zile avem o scădere cam 2-3 cm/zi, prognoza primită de noi.
Deci dacă în următoarele 10 zile situația va fi la fel, ne așteptăm la încă 30 de centimetri scădere. O scădere de 20-30 de centimetri ne-ar putea obliga să oprim centrala, dacă nu se întâmplă măsurile care se îndeplinesc acum la Bala, cu ajutorul colegilor din celelalte ministere, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării. Ieri au derocat acea stâncă, au făcut explozia, ne-au ajutat cu 4 centimetri. Asta înseamnă încă 2 zile de funcționare", a mai spus Romeo Urjan.
Cum este folosită apa la răcirea reactoarelor de la Cernavodă. E nevoie de echivalentul unei piscine olimpice în fiecare minut, pentru fiecare reactor
Ulterior, acesta a explicat și cum este folosită apa la răcirea reactoarelor.
"Apa de răcire funcționează în felul următor: fiecare unitate nucleară are nevoie de 40m³/s pentru funcționare în regim normal. Asta înseamnă, am făcut eu un calcul, o piscină olimpică în fiecare minut, pentru fiecare reactor. Deci în spatele acestor ziduri, se află casa pompelor, site, grătare și sunt trei pompe mari de 11 m³/s fiecare care asigură răcirea condesatorului turbinei. Acea răcire este necesară pentru a produce cei 700 de megawați pe care-i produce o unitate nucleară.
În afară de acele pompe de răcire pentru condesatorul turbinei mai avem și pompele de răcire pentru sistemele de răcire ale reactorului, care și ele mai consumă 10m³ în total. Deci ajungem la 40m³/s la fiecare unitate. În spatele acestor ziduri se află pompele mari care asigură răcirea reactorului", a mai explicat directorul centralei nucleare de la Cernavodă.
Câte zile mai poate funcționa centrala nucleară de la Cernavodă?
În situația în care nu se va reuși, în pofida tuturor eforturilor, creșterea nivelului apei, centrala ar mai putea funcționa în jur de 5-7 zile, susține directorul centralei nucleare de la Cernavodă, Romeo Urjan.
"Avem prognoză în momentul de față între 5 și 7 zile. Șapte zile este optimist. Ieri aveam 5 zile. Astăzi avem șapte datorită măsurilor care s-a luat ieri prin derocarea stâncii de la Bala", a mai spus Urjan.
Centrala Cernavodă, vulnerabilă mereu pe vreme de secetă. Ce e de făcut?
Totuși, este important de menționat că chiar dacă se reușește acum evitarea opririi centralei de la Cernavodă, datele climatice arată că vremea va fi tot mai secetoasă în anii următori. În acest context, Romeo Urjan a fost întrebat ce investiții sunt necesare pentru ca în viitor să nu ajungem în aceeași situație.
"Când a fost proiectată centrala nucleară de la Cenavodă, s-a luat în considerare faptul că o dată la 30 de ani avem această situație. Și eu zic că calculele economice făcute atunci arătau că este acceptabil. Acum, dacă frecvența acestor fenomene secetoase crește o dată la 10 ani, o dată la 5 ani, nu știu, o dată la 3 ani, vă dați seama că nu ne putem permite economic să oprim atât de mult timp centrala nucleară și atunci trebuie facem niște lucrări de investiții ca să devină economică. Barajul de la Bala, despre care s-a discutat, batardouri, baraje gonflabile, baraje fixe, devieri de ape. Soluții există. Sunt convins că împreună cu colegii noștri din celelalte ministere le vom găsi astfel încât să asigurăm apa de răcire pe viitor", a mai spus Urjan.
Durata de viață a reactorului 1 expiră anul viitor. Ce înseamnă asta
Durata de viață a reactorului 1 de la centrala nucleară de la Cernavodă, momentan oprit, expiră anul viitor. Romeo Urjan a fost întrebat și despre acest lucru.
"Da, expiră în 2027, în decembrie. Noi am luat măsuri de extindere, deci ar fi trebuit să expire mai devreme cu câteva zeci de mii de ore de funcționare, dar noi l-am extins până în decembrie anul viitor. În 2027 îl oprim pentru retehnologizare. Adică după 30 de ani de funcționare, reactorul unității 1 - retehnologizare timp de doi ani și jumătate și apoi mai funcționează încă un ciclu de 30 de ani", a mai spus Romeo Urjan.
Ne-ar putea ajuta reactoarele 3 și 4?
În plus, în viitor ne-ar putea ajuta și reactoarele 3 și 4 pentru un surplus de energie. Desigur, abia după ce acestea vor fi puse în funcțiune.
"Planurile actuale sunt că după anul 2030, 2031, 2032, să punem în funcțiune unitatea trei și unitatea patru, deci secvențial. Cu patru reactoare am avea 2800 de megawați", a mai spus directorul centralei nucleare de la Cernavodă.
Precizăm că debitul Dunării, fluviul care traversează zece ţări europene din Germania până la Marea Neagră, a scăzut la minime istorice din cauza secetei. Una dintre cele mai mari îngrijorări este legată acum de producția de energie, nu doar în România, ci și în alte țări. În țara noastră, situaţia a impus deja o reducere a activităţii la centrala nucleară de la Cernavodă, care generează aproximativ 20% din energia electrică a ţării. Unul dintre reactoarele centralei a fost deja oprit, iar autorităţile au anunţat iniţial închiderea celui de-al doilea reactor, deşi ulterior au decis să îl menţină operaţional deocamdată. Noile măsuri anunțate vin tocmai în încercarea menținerii acestuia în funcțiune. Oprirea reactorului 2 ar însemna de fapt închiderea centralei nucleare de la Cernavodă în totalitate.
