Ziua vindem energie ieftină Bulgariei, iar seara o cumpărăm înapoi de până la șapte ori mai scump. Acesta este paradoxul sistemului energetic românesc, explicat de fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja prin lipsa investițiilor în capacitățile de stocare și deciziile greșite din ultimii ani.
Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, susține că România pierde bani din cauza lipsei capacităților de stocare: ziua exportă energie ieftină în Bulgaria, iar seara o cumpără înapoi de până la șapte ori mai scump. Fostul ministru acuză că România a rămas în urmă după ce a alocat doar 80 de milioane de euro din PNRR pentru baterii, față de 600 de milioane în Bulgaria, și spune că proiectele lansate în mandatul său pot recupera decalajul.
Declarațiile vin după ce premierul Ilie Bolojan a admis că România este cu 1-2 ani în urma Bulgariei la stocarea energiei, în timp ce expertul în energie Dumitru Chisăliță avertizează că bateriile, fără o strategie energetică solidă, nu vor rezolva problemele sistemului.
Burduja: Când soarele arde, vindem energie ieftină Bulgariei. Seara, o cumpărăm de 7 ori mai scump
”DE CE BULGARIA FACE BANI DIN ENERGIA ROMÂNIEI?
Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare. Ca exemplu, în aprilie le-am dat 33 de milioane de euro, am luat 5.
De ce? Pentru că ei deja au baterii și noi avem (deocamdată) prea puține.
Bulgarii, 600 de milioane de euro din PNRR pentru baterii. Românii - 80
Cum am ajuns aici? E simplu: bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele.
Cu situația asta am plecat la drum în iunie 2023, când am început mandatul la Ministerul Energiei, și cu doar 14 MWh stocare, practic zero.
Ce am făcut împreună cu echipa mea, cât am fost ministru, până în iunie 2025:
1. Ministerul propunea în vara lui 2023 să arunce la coș singurii bani de baterii din PNRR-ul României. N-am permis asta, am negociat cu Comisia Europeană și am salvat apelul. Azi banii sunt în șantiere și în proiecte finalizate, cum e cea mai mare baterie din Banat, 200 MWh, la Iaz, Caraș-Severin.
2. Statul taxa aceeași energie de două ori: o dată la intrarea în baterie, o dată la ieșire. O prostie care gonea investitorii. Am eliminat dubla taxare prin OUG și am stimulat masiv investițiile.
3. Am adus 150 de milioane de euro pentru baterii legate de parcuri solare sau eoliene existente. Am finalizat apelul și am lăsat în evaluare proiecte de 2.361 MWh. Trebuiau semnate contractele și pornite șantierele.
4. Am pregătit încă 150 de milioane pentru bateriile mari, de sistem. Erau gata de lansare când am plecat, cu un estimat finanțat din banii europeni de 2.000–3.000 MWh. Apelul a stat un an în sertar, până a venit Ilie Bolojan ministru interimar. Un an pierdut, plătit de noi toți la factură.
”Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi”
Și acum, veștile bune care ne dau speranță pentru viitor:
1. La Florești, lângă Cluj, funcționează deja cea mai mare baterie din țară. Făcută de români, cu firme românești.
2. 36 de proiecte noi sunt pregătite să pornească până la finalul anului. Ajungem la 4.000 MWh, adică ne dublăm într-un singur an tot ce avem azi în baterii.
3. Cu toate celelalte proiecte pornite, peste 100 în stadiu avansat, putem ajunge la cel puțin 8.000-10.000MWh în 2027.
Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de “secetă” în sectorul energetic.
Unii politiceni descoperă acum hidrocentralele blocate de decenii, stocarea, gazul din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Echipa mea a făcut pentru fiecare pași preciși și a pregătit viitorul. Asta e diferența dintre fapte și vorbe” scrie Sebastian Burduja, pe pagina sa de Facebook.
România, cu 1- 2 ani în spatele Bulgariei, spunea și Ilie Bolojan
România înregistrează o întârziere de aproximativ 1-2 ani faţă de Bulgaria în dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei, ca urmare a unor decizii nepotrivite în domeniul eliberării avizelor tehnice de racordare (ATR) şi a lipsei unor condiţionări privind realizarea capacităţilor de stocare în proiectele fotovoltaice finanţate din fonduri publice, a declarat, luni, premierul interimar Ilie Bolojan, intr-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.
"Estimarea este că, după măsurile care au fost adoptate legate de ATR-uri, tot ceea ce vine din piaţă este fezabil. Tot ceea ce a rămas din ATR-uri, care ajung în faza de expirare, dacă nu sunt dublate de garanţii, se vor desfiinţa, deci se eliberează spaţii de acces pentru producţie, iar programele pe care Ministerul Energiei - şi le mulţumesc colegilor care sunt aici de faţă - le-au generat în această perioadă, inclusiv în anii trecuţi, vin şi sprijină proiectele care au în componenta lor stocare sau stocare exclusiv ori componentă de fotovoltaic cu stocare, în aşa fel încât să putem fi în situaţia în care ne creştem capacitatea de stocare" anunța premierul.
Citește aici mai mult: România este cu 1-2 ani în urma Bulgariei la capacitatea de stocare a energiei. Cu ce explicații a venit Ilie Bolojan
ATR-urile care au blocat România
Într-un ultim gest ca premier în funcție, înainte de votul pe moțiunea de cenzură, Ilie Bolojan a mers la Palatul Victoria pentru a adopta o OUG ce viza ATR-urile din România.
În fața Parlamentului, declara:
”Ca să avem energie ieftină, cum ne dorim cu toții, trebuie să avem mai multă producție de energie. Dar ce să vezi? Avem 19.000 de megawați capacitate totală, la care este ocupat 9000 de megawați și noi am eliberat ATR-uri pentru 80.000 de megawați și încă 30.000 sunt în lucru. E adevărat, nu sunt 1 la 1 acești megawați, dar oricum, am eliberat mai multe decât capacitatea totală a rețelei și am blocat tot.
Cum am făcut asta? Am permis unor băieți deștepți, nu toți, dar, oricum, unii sunt evident speculativi, să facă hârtii, i-am consiliat, i-am ajutat și am blocat accesul în sistemul energetic. Dacă nu corectăm aceste lucruri, nu vom avea, pe termen scurt, preț la energie ieftină.
Am zis că nu plec din acest Guvern până când, în această dimineață, nu am venit cu o Ordonanță să impun garanții ferme, ca să terminăm cu aceste ATR-uri în bătaie de joc. V-ați gândit că, dacă vă mișcați repede cu moțiunea, nu mai putem corecta ce este de corectat”.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță avertiza însă că România ia măsuri haotice în ceea ce privește stocarea sau, de fapt, că ”pune carul înaintea boilor”. ”Bateriile NU rezolvă structural problemele sistemului energetic” atrăgea el atenția, continuând:
Ele:
- nu produc energie;
- nu reduc miraculos prețurile;
- nu înlocuiesc investițiile în rețele;
- nu repară lipsa de coordonare instituțională;
- nu elimină incompetența managerială;
- nu pot substitui o piață funcțională.
Bateriile sunt doar un instrument tehnic de flexibilitate. Atât.
Valoarea lor depinde integral de:
- arhitectura pieței;
- regulile de echilibrare;
- mecanismele de remunerare;
- transparența licitațiilor;
- disciplina operațională;
- integrarea în serviciile de sistem;
- și capacitatea statului de a împiedica apariția unor noi rente.
Fără aceste condiții, bateriile riscă să devină nu soluția, ci următoarea schemă de extracție de bani din sistem”.
”România nu are nevoie doar de baterii. Are nevoie de un creier energetic.Adevărata problemă este mult mai profundă: cine conduce arhitectura de echilibrare a sistemului energetic? Ministerul Energiei? Transelectrica? ANRE? OPCOM? Hidroelectrica? Distribuitorii? Agregatorii? Cine are responsabilitatea finală? Pentru că astăzi responsabilitatea este dispersată, iar costurile sunt socializate, iar și iar, și iar, și iar. Nu poate exista tranziție energetică serioasă fără: prognoză avansată, smart metering real, digitalizare, agregare de flexibilitate, management activ al consumului, tarife dinamice, servicii auxiliare mature, sancțiuni reale pentru deviații și manipulări. Altfel, bateriile vor deveni doar încă o piesă extrem de scumpă într-un sistem dezordonat” mai afirmat Dumitru Chisăliță.
Vezi mai mult aici: România riscă să trateze bateriile ca soluție salvatoare, fără o strategie energetică reală. Dumitru Chisăliță: S-au vândut sloganuri despre „energie ieftină pentru toți”
