Președintele Nicușor Dan ar vrea ca bugetul de stat pe anul viitor să fie încheiat în luna octombrie. Analistul Bogdan Chirieac avertizează că acest obiectiv e greu de atins, din cauza situației economice.
Președintele Nicușor Dan le-a transmis liderilor politici, în cadrul unor discuții interne desfășurate la Palatul Cotroceni, că România trebuie să finalizeze până în luna octombrie negocierile privind bugetul de stat pentru anul viitor, susțin surse România TV. Analistul Bogdan Chirieac a comentat subiectul într-o intervenție la România TV, în cadrul emisiunii moderate de jurnalistul Ionuț Grigore.
"Cu toată dragostea spun asta..."
"Dacă cineva mai are o așteptare de la actualul guvern al României sau de la statul român, înseamnă că nu e în toate mințile. Cu toată dragostea spun asta. Nu cred că se poate să avem un buget atunci. Mâine, dacă am avea un guvern nou, așa cum se prefigura mandatul lui Sorin Grindeanu, liderul celui mai mare partid din România, trebuie să știm că întâi se adâncește groapa. Să fie foarte clar. Deci, că e Grindeanu, că e Tomac, că se mai vehiculează altcineva, groapa se adâncește. Nu are ce face! Concret, nu poți să obligi Kazahstanul să reia exporturile de petrol dacă el hotărăște să le oprească. Nu ai cum să faci centrale de electricitate, de orice fel, de azi pe mâine. O faci de azi pe deceniul următor. Nu ai de unde să mărești salariile și pensiile. Nu ai de unde, deși ar trebui mărite. Nu ai cum să oprești, în momentul acesta, adâncirea crizei economice în România.
Nu ai cum să reduci taxele și impozitele pentru că o să te ardă agențiile internaționale cu ratingul de țară. Intri la junk și oricum nu poți să le reduci, fiindcă până să le reduci trebuie să încasezi ce ai de încasat. Bolojan a încasat mult mai puțin. Nu ai cum să facilitezi sau să optimizezi aparatul de stat. Vedeți vreun guvern să înceapă să dea oameni afară de la stat? Eu nu văd asta și probabil că nu asta e soluția. Nu ai bani pentru Sănătate, nu ai bani pentru Educație și în același timp protestele vor continua. Nici măcar un guvern deplin nu avem. Deci, despre ce vorbim? Ratingul a fost menținut pentru că a intervenit Banca Națională cu cifrele sale. Banca Națională are și o rezervă uriașă, numită Mugur Isărescu. Chestiunea asta a amânat un verdict. Atenție, pentru că mai sunt două agenții care trebuie să ne dea ratingul, mai exact Moody's și Standard & Poor's. Fitch era ce mai favorabilă României", a explicat Bogdan Chirieac.
Cine a salvat România de la retrogradarea la categoria „junk”. Bogdan Chirieac: „Acești oameni au negociat o noapte întreagă!”
Fitch Ratings a menținut ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă, potrivit raportului publicat vineri, 31 iulie 2026.
„Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanţelor publice, determinată de deficite bugetare ridicate, deşi în scădere treptată, şi de creşterea raportului dintre datoria guvernamentală şi PIB.
Incertitudinea politică s-a accentuat în urma destrămării coaliţiei de guvernare formate din patru partide, iar calea de soluţionare a acestei situaţii rămâne neclară. Deşi măsurile de consolidare fiscală au îmbunătăţit perspectivele fiscale pe termen scurt, persistă riscuri semnificative pe termen mediu“, a transmis Fitch Ratings într-un comunicat.
Cum a intervenit Banca Națională pentru a evita retrogradarea României
Într-o intervenție telefonică la postul de televiziune B1 TV, la emisiunea moderată de Antea Sîngeorzan, analistul politic Bogdan Chirieac a precizat că toate problemele actuale ale României au fost „adâncite de Ilie Bolojan și nu avem niciun motiv de optimism“. Potrivit acestuia, măsuri precum legea salarizării, reducerea cheltuielilor statului și creșterea veniturilor sunt aproape imposibile în contextul corecției economice grave pe care a aplicat-o premierul demis în ultimul an.
Privitor la raportul Fitch, Bogdan Chirieac a apreciat că meritele pentru faptul că România nu a fost retrogradată în categoria „junk” se datorează specialiștilor de la Banca Națională a României, care au reușit să-i înduplece pe cei de la Fitch Ratings să ne mai ofere un răgaz.
„Am scăpat cu Fitch datorită Băncii Naționale a României. Specialiștii lui Mugur Isărescu au știut ce au de făcut, au stat o noapte întreagă să le explice celor de la Fitch. Sigur, sunt și celelalte agenții, dar noroc că există BNR. Nu e însă o soluție, fiindcă în acest moment doar amânăm criza aceea mare, deoarece nu se fac reforme. Vedeți pe Ilie Bolojan că face vreo reformă reală? Dacă ar face, l-am iubi cu toți, dar așa, suntem profund dezamăgiți, mulți dintre noi“, a spus analistul politic Bogdan Chirieac la B1 TV.
România, în situația de a rămâne fără motorină
Nu în ultimul rând, problemele regionale și implicațiile războiului din Ucraina ar putea duce la o penurie de motorină în România, fapt ce ar crea o reacție în lanț în întreaga economie românească, dar și probleme sociale ireparabile.
„Să nu ne plângem de cât costă carburantul., ci să zicem bine-mersi că îl mai găsim la pompă. S-ar putea, dacă Kazahstan nu reia exporturile de petrol către România, să nu mai găsim motorină la pompă. Există și această posibilitate! Recolta trebuie strânsă de pe câmp, ambulanța trebuie să aibă motorină să meargă la intervenții. La fel și pompierii. Dacă nu găsești motorină, probabil că vor fi probleme uriașe, iar asta ar putea să însemne sfârșitul Guvernului Bolojan“, a conchis analistul politic Bogdan Chirieac.
Ratingul BBB- reprezintă ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții («investment grade»). O eventuală retrogradare în categoria «junk» (nerecomandată investițiilor) ar duce automat la scumpirea masivă a împrumuturilor pe care le ia statul român și la retrageri de capital străin.
Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu explică de ce Fitch nu a retrogradat România în „junk”
Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, a explicat, într-un articol pe blogul său, care sunt argumentele economice solide care au dus la reconfirmarea ratingului de țară al României de către agenția Fitch.
De asemenea, Cosmin Marinescu avertizează că dezechilibrele externe rămân una dintre cele mai importante vulnerabilități structurale ale economiei românești. Mai mult, scăderea lor necesită creșterea competitivității exporturilor și diversificarea piețelor externe.
Deficitele externe continuă să amenințe stabilitatea economică
Iată analiza lui Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR:
„Persistența dezechilibrelor externe crește dependența de fluxurile străine de capital și afectează sustenabilitatea financiară. În privința României, dezechilibrele externe au cauze de ordin structural: cererea depășește producția internă, deci consumăm mai mult decât producem, iar exporturile rămân în urmă față de ritmul importurilor.
Reducerea sustenabilă a dezechilibrelor externe nu se poate obține doar prin câștiguri de preț și productivitate, ci și prin lărgirea bazei firmelor exportatoare și diversificarea geografică a piețelor. În noua configurație a comerțului global, instrumentele de diplomație comercială devin esențiale pentru facilitarea exporturilor și accesul la noi piețe.
Volumul „Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”, publicat recent în cadrul proiectului Economic@BNR, include un capitol dedicat dezechilibrelor externe. Amploarea și persistența deficitelor comerciale și de cont curent generează riscuri și presiuni asupra stabilității macroeconomice și asupra finanțării externe.
Într-o economie cu un conținut ridicat de importuri, așa cum este economia României, stimularea puternică a cererii interne poate accentua rapid deficitele externe, după cum arată și studiul recent al Comisiei Europene, intitulat Romania’s Growth Drivers and Macroeconomic Policy. Astfel, în anul 2024, pe fondul politicii bugetare puternic expansioniste, deficitele gemene - adică deficitul bugetar și deficitul de cont curent, au înregistrat creșteri severe, de unde și riscurile majore la adresa sustenabilității financiare.
Însă procesul de consolidare a finanțelor publice, inițiat în anul 2025, a contribuit la ajustarea importantă a deficitului bugetar, așa cum arată datele execuției bugetare pentru primul semestru al anului curent. Cu toate acestea, în planul dezechilibrelor externe, ajustarea bugetară nu a fost însoțită, cel puțin deocamdată, de o corecție pe măsură a deficitului de cont curent, care ar putea rămâne la peste 7% din PIB și în anul 2026.
Din această perspectivă, concluziile celui mai recent Raport al FMI privind sectorul extern (External Sector Report) sunt relevante și pentru România: dezechilibrele externe persistente nu pot fi corectate sustenabil prin comprimarea conjuncturală a importurilor sau prin măsuri comerciale. De aceea sunt necesare politici economice care susțin producția națională și competitivitatea exporturilor. Este esențială diversificarea geografică a exporturilor mai ales în condițiile actuale de reconfigurare strategică a comerțului global, care ar putea crește dependența de importuri, în special de importurile energetice.
CITEȘTE TOATĂ ANALIZA LUI COSMIN MARINESCU AICI!
