Ilie Bolojan, anunț despre Legea salarizării. Miza celor 770 de milioane de euro și ultimele informații despre blocajul de la ANCPI

Data publicării: 23 Iul 2026

Premierul interimar Ilie Bolojan. Sursa foto: Agerpres

Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut, joi seară, o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat, joi, prioritățile Guvernului înaintea sesiunii extraordinare a Parlamentului, în care vor fi dezbătute mai multe proiecte asumate prin PNRR.

Accentul principal a fost pus pe legea salarizării unitare, pe care Executivul intenționează să o trimită spre dezbatere în prima săptămână din august, în ciuda protestelor din sectorul bugetar și a negocierilor încă în desfășurare. Bolojan a susținut că proiectul urmărește reducerea inechităților salariale, nu va diminua veniturile existente și este esențial pentru deblocarea a 770 de milioane de euro din PNRR. El a avertizat că neadoptarea lui ar menține actualele discrepanțe și ar afecta finanțarea europeană.

Premierul a mai anunțat că, în urma atacului cibernetic care a blocat activitatea ANCPI, datele privind proprietățile nu au fost compromise. Totodată, estimează că baza de date și serviciile agenției vor redeveni funcționale în cursul săptămânii viitoare, după finalizarea verificărilor de securitate și a unui audit cibernetic. Mai mult, Bolojan a precizat și că Parlamentul va analiza prelungirea valabilității contractelor afectate de blocajul ANCPI, astfel încât persoanele care le-au semnat să nu piardă posibilitatea de a beneficia de cota redusă de TVA, de 9%.

Principalele declarații ale lui Ilie Bolojan

„Am avut astăzi ultima ședință de Guvern înaintea sesiunii extraordinare a Parlamentului, în cadrul căreia discuțiile vor fi axate pe PNRR”
„Săptămâna viitoare este importantă din punct de vedere parlamrntar dar si a aprobării legilor din PNRR”
„Am avut astăzi ultima ședință de Guvern înaintea sesiunii extraordinare a Parlamentului. Sunt șase capitole importante, care corespund unor proiecte depuse în Parlament. Cu excepția unuia dintre ele, celelalte pot fi dezbătute și, eventual, aprobate.
„Unul dintre proiecte, care nu ridică probleme, vizează recompensarea personalului din ANAF și Autoritatea Vamală pentru încasările suplimentare pe care le vor realiza, astfel încât să fie combătută evaziunea fiscală și să crească veniturile la buget. Proiectul a primit aviz favorabil în comisie și nu întâmpină dificultăți”
„Un al doilea proiect este cel legat de cariera personalului din administrație, atât reglementări care țin de funcționarii publici, dar și de către cei care fac parte din contractuali. Este un proiect propus de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, susținut de Ministerul Dezvoltării. Vor mai fi, probabil, observații la acest proiect, în așa fel încât să se clarifice modul în care putem avea o carieră predictibilă a funcționarilor în administrație și, de asemenea, standarde cât mai bune de performanță”
„Un al treilea proiect este Codul urbanismului, un proiect cu impact mare atât din punct de vedere al administrării localităților din România, dar și din punct de vedere financiar; are un impact de 970 de milioane de euro. Este în dezbatere în Comisia de administrație a Camerei Deputaților, au avut loc discuții în această perioadă și există un acord pentru ca modificările la proiect să se facă, inclusiv aspectele care țin de București, în așa fel încât cu data de 1 ianuarie 2028, eliberarea autorizațiilor de construire pe teritoriul Capitalei să se facă nu de către primăriile de sector, ci de către Primăria Generală a Capitalei”
„Al patrulea domeniu important, cel legat de decarbonizare. Aici sunt două proiecte de lege - unul privind decarbonizarea secotrului de încălzire și răcire, care reglementează că Guvernele României vor veni cu scheme de finanțare a înlocuirii încălzirii pe lemne cu randamente scăzute, cu alte forme de încălzire - pompe de căldură, geotermal, fotovoltaic ș.a.m.d, astfel încât lemnul, care se taie din pădurile României și poate fi înlocuit prin o folosire mai eficientă sau prin alte sisteme de încălzire, să fie într-o cantitate mai mică. De asemenea, s-a propus un proiect legat de reglementări privind proiectele pe hidrogen, care e un proiect de viitor, și el jalon din PNRR”
„Un alt domeniu important este legat de incompatibilități, de ANI, unde avem un proiect depus de domnul ministru și senator Predoiu”
„De asemenea, un proiect care nu a fost finalizat este cel legat de salarizare. Discuțiile pe salarizare au continuat și astăzi; vor continua și mâine. Dacă e să fac o apreciere personală, consider că, în faza în care suntem, e puțin probabil să avem o dezbatere a acestui proiect săptămâna viitoare. Consider că în 2-3 zile discuțiile ar putea fi încheiate, așa fel încât într-o nouă sesiune extraordinară, la începutul lunii august, în prima săptămână, Parlamentul să discute și această lege foarte importantă”

Ilie Bolojan, despre PNRR:

„Acest program important de investiții al UE, cel mai important program de investiții, nu este în sine pentru noi un scop să-l bifăm, ci e un instrument de dezvoltare a României și a tuturor țărilor europene, de consolidare a sistemelor publice, de dezvoltare a infrastructurii, dar și de stabilire a unor mecanisme prin care toate sistemele noastre să fie mai puternice și reziliente. Înseamnă că, adoptând aceste proiecte de lege, ne intră direct granturi care, cumulat în următoarele trei luni, înseamnă 4,6 mld. de euro. Asta înseamnă consolidarea încrederii, pentru că acest program a fost asumat de către toate Guvernele României din 2021, toată clasa politică; înseamnă încredere pentru România, încredere în respectarea angajamentelor și seriozitatea noastră, dar și o societate care este mai așezată, bazată pe reguli. Fiecare proiect de lege care înseamnă reforme introduce reguli, stabilește mecanisme care nu mai permit abordările discreționare și care stabilesc lucruri cât se poate de clare”
„Unul dintre proiectele cele mai dificile, care a fost asumat în urmă cu patru ani, dar pasat de către toate Guvernele, este cel legat de legea salarizării. El trebuia adoptat anii trecuți, dar, din păcate, fiind un proiect dificil, pe care oricum îl faci nu poți mulțumi toate categoriile care sunt impactate, el a fost amânat. Dar am considerat, chiar dacă suntem pe ultima sută de metri, trebuie să prioritizăm interesul României. Este o lege care introduce mai multă echitate în salarii, o lege gândită conform puterii actuale a economiei românești, fără să mai recurgem la împrumuturi care depășesc suportabilitatea României.
Este un mecanism stabil, care înseamnă că avem o valoare de referință, care se indexează în funcție de dinamica economică, iar salariile ar urma să crească conform creșterii economiei. De asemenea, este un proiect care face ca, cei care sunt rămași în urmă din punct de vedere al salarizării - pentru că avem foarte multe discrepanțe în sectorul public dpdv al salarizării -, să-i ajungă din urmă, în timp, pe cei care astăzi, prin diferite mecanisme, sporuri, au salarii mult mai mari, generând foarte multe discrepanțe în sectorul public și nemulțumiri atât din interior, cât și din sectorul privat. Avem ministere care au nivel de salarizare dublu față de alte ministere, în timp ce oamenii, care lucrează în fiecare dintre aceste ministere, fac aproximativ aceeași muncă.
Prin acest proiect nu va scădea niciun venit. Acolo unde noul nivel de salarizare ar trebui să fie mai mic decât nivelul actual se vor oferi compensații, iar la final, în forma în care este propus, vor crește două treimi din salarii, iar o treime din ele ar urma să stagneze până când cei care beneficiază de salariile mărite sunt ajunși în urmă de cei din cele două treimi.
Am ajuns cu acest proiect pornind de la o realitate economică - anul acesta, avem o sumă estimată, un plafon de cheltuieli de personal din sectorul public de 166 mld de lei, adică 8,1% din PIB-ul României. Anul viitor, prevederea bugetară, care limitează plafonul de personal, era de 7,9% din PIB, urmărind să scadă această pondere, adică 174 de mld. Pe această cifră, pe această diferență, partidele care au făcut parte din fosta coaliție au semnat un acord, sub patronajul președinției, se angajau că vor continua discuțiile și vor susține acest proiect, în așa fel încât România să încaseze 770 de mil. euro și să avem o lege a salarizării mai echitabilă, mai corectă în anii următori. Au început discuțiile, după acest acord, cu sectoarele bugetare. În baza lor, Ministerul Muncii a constatat problemele care au apărut din aceste discuții, pentru că legea e complexă, sunt tot felul de aspecte care țin de gradații etc. Au văzut care sunt așteptările și, la final, după această rundă de discuții, propunerea făcută de Min. Muncii a fost ca anvelopa salarială să crească cu o valoare mai mare. Au fost purtate discuții cu reprezentanții Comisiei Europene în așa fel încât să ajungem la un acord, care să țină cont de angajamentele României, de a scădea deficitul în anii următori, dar pe de altă parte, să ne încadrăm în țintele care sunt stabilite. Atunci, s-a acceptat un plafon de aprox. 12,1 mld., care reprezintă 8,1% din PIB, adică un fond de salariu mai mare, nu 7,9%. Dar reprezintă creșterea nominală a PIB-ului, adică cu 7,3%, așa cum este stabilită.
Ca atare, în baza acestor discuții, au continuat negocierile în grupul mediat de domnul consilier prezidențial Burnete și în aceste zile și pe parcurs au apărut discuții legate de drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești, cum vor fi onorate, de actele subsecvente care trebuie publicate în aplicarea legii și de alte aspecte. Consider că adoptarea acestui proiect este un lucru important pentru România, nu e perfect, nu poți să ai proiecte perfecte pe astfel de legislații. Dar aduce predictibilitate, mai multă echitate și în termeni de impact financiar neadoptarea proiectului ne aduce o pierdere importantă de 770 de mil. de euro, dar nu face nicio economie la cheltuielile de salarii. Dacă proiectul nu se aplică, indiferent de ce guverne vom avea în toamna acestui an, începând cu 1 ianuarie 2027 vor fi indexate salariile. Cu ce valoare? Cu inflația pe un an de zile, cel puțin, pentru că de doi ani avem o inflație cumulată, sunt plafonate salariile. Iar o indexare cu o cifră de aprox. 7% ne duce la această creștere de 12 mld. Nu că doar nu vom avea niciun fel de economie, dar inechitățile de astăzi vor fi și mai mult potențate. Sper că în al 12-lea ceas vom găsi înțelepciunea necesară ca, în loc de slogane, de lucruri care sună bine, să venim cu soluții realiste. Aceste discuții care au avut loc în aceste zile au arătat care sunt soluțiile. Cei care au alte soluții e corect să le spună, dar a nu vota un proiect nu e o soluție pentru România în anii următori”
„Al doilea proiect este cel legat de incompatibilități. A ajuns în forma în care a fost depus în Parlament în trei etape: acest proiect trebuia adoptat în primul trimestru al acestui an, conform angajamentelor noastre. Nu s-a întâmplat asta. La data la care ministrul Marinescu și-a predat mandatul, era un draft, o propunere de ordonanță de urgență, care nu era pusă în acord cu ANI, pentru că o parte dintre ele fac referire la ANI. L-am rugat pe domnul ministru Predoiu să se pună de acord cu Agenția, ceea ce a și făcut, și imediat după preluarea mandatului de interimar, au avut loc aceste discuții și am avut o propunere de proiect care prevedea obligativitatea asigurării transparenței declarației de avere, în sensul publicării ei, nu doar transmiterii la ANI. Înainte de a le depune în Parlament, am considerat că e bine să avem discuții, să le trimitem la grupurile politice, la președinții de partide. Am discutat cu reprezentanții partidelor, i-am contactat pe foștii miniștri și a început consultarea cu partidele. Deși în primă etapă domnul Marinescu a confirmat domnului Predoiu că va trimite propuneri, ulterior nu le-a mai trimis. În urma discuțiilor, s-a finalizat proiectul care a fost depus și înregistrat în Parlament cu mai multe modificări - unele țin de anumite aspecte, clarificări; una este legată de a nu mai avea obligativitatea publicării pe site-ul instituției a declarației de avere. Guvernul va susține în Parlament, în comisiile de specialitate care vor discuta acest proiect, ca forma adoptată de Parlament să fie cea care prin care declarațiile de avere să fie publicate în mod obligatoriu pe site-ul instituției”
De asemenea, premierul a spus că un alt proiect „depus în Parlament, care este în ordinea de zi în sesiunea extraordinară” este cel legat de aprobarea acordului de împrumut pentru SAFE. „E nevoie de o lege care să aprobe acest acord de împrumut, astfel încât România să poată solicita avansul de 15% din suma contractată, 2,5 mld de euro alocare pe care am putea-o direcționa către ministere, să plătească avansuri pentru contractele pe care le-au semnat sau începerea lucrărilor, precum Min. Transporturilor, pentru lucrările care sunt începute pe tronsoanele dinspore Nord-Estul României, Pașcani-Iași-Ungheni și Pașcani-Suceava-Siret”.
Despre atacul cibernetic care a blocat baza de date a ANCPI: „În ceea ce privește un alt subiect de actualitate, atacul cibernetic care a blocat baza de date a Agenției Naționale de Cadastru. În momentul de față se lucrează la remedierea acestui atac cibernetic. Din datele pe care cei care lucrează, e vorba de Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul Român de Informații și Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică, nu au fost afectate datele legate de proprietăți. În momentul de față este într-o fază de finalizare transferul în cloudul guvernamental a aplicației care rulează baza de date. Mâine se va realiza o evaluare a securității acestei aplicații de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, iar Centrul Național Cyberint va face un audit cibernetic al noii infrastructuri pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare de securitate. Din planul de activități care a fost convenit între instituțiile care intervin și Agenția Națională de Cadastru, estimarea este că în cursul săptămânii viitoare se va relua activitatea Agenției și va fi posibilă accesarea bazei de date. Asta înseamnă că marți, în această săptămână, am avut o săptămână de când activitatea Agenției este blocată.
Până marți, săptămâna viitoare, vor fi două săptămâni. Într-o primă etapă, considerând că remedierea poate fi făcută mai repede, am considerat că printr-o prelungire a programului Agenției de Cadastru zilnică sau lucru și sâmbăta pot fi recuperate zilele în care baza de date nu a fost funcțională. Având în vedere durata care s-a lungit, consider că discuțiile care vor avea loc în Parlament legate de acordarea unei prelungiri, pentru ca contractele care au fost semnate în cursul anului trecut şi care trebuiau închise până la sfârșitul acestei luni, pot fi prelungite ca valabilitate, deci, cei care au semnat aceste antecontracte să poată beneficia de TVA-ul redus, cu prelungirea cel puțin cu o durată care acoperă zilele de nefuncționare și asta vor stabili colegii care sunt în Parlament.
Dar ceea ce s-a întâmplat la Agenția de cadastru ‒ și ceea ce se poate întâmpla, din păcate, în orice moment, pentru că vedem ce se întâmplă în toate țările, nu suntem doar noi afectați ‒ cred că este o lecție pentru toți cei care sunt implicați în gestionarea acestor date, în sensul de a respecta standardele de protecție, de a evita fărâmițarea între instituții, așa cum avem astăzi, de a avea oameni competenți în aceste zone, de a folosi cea mai bună protecție și de a actualiza în permanență aplicațiile pe care le folosim. Sens în care și astăzi a avut loc o ședință a Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică, cu peste 120 de autorități implicate, în care li s-a pus în vedere cât se poate de clar că respectarea standardelor este obligatorie și monitorizarea respectării acestora va fi făcută strict în perioada următoare, în așa fel încât să limităm atacurile care pot veni și care ne pot afecta funcționarea instituțiilor publice sau bazele de date”
„Aș face câteva referiri, tangențial legii privind salarizarea unitară, la un subiect care a fost discutat în aceste zile, și anume posturile din Sănătate care sunt solicitate a fi deblocate. Așa cum știți, pentru a putea face angajări în sectorul de sănătate, e nevoie de un memorandum care trebuie aprobat de guvern, pe baza unei analize pe care Ministerul Sănătății o face ‒ sigur, împreună cu Ministerul de Finanțe, cu Casa de Sănătate. Suntem în situația în care, la aproximativ 193.000 de angajați care lucrează în sectorul de sănătate public din România, ni s-a solicitat în această perioadă aprobarea deblocării a 26.000 de posturi. Deci, discutăm de peste 10%, mai mult de 10% din numărul de posturi care sunt în totalitate. Asta, în condițiile în care, din cele 132.000 de paturi care sunt în spitalele din România, 90% dintre ele în sectorul public, gradul de ocupare al patului este de 63%, mediu ‒ dar avem spitale cu 40%, 45%, deci, practic, jumătate din paturi sunt ocupate, jumătate nu. În același timp, cheltuielile medii de personal în spitalele din România, raportat la suma contractată cu Casa Națională de Sănătate, deci la veniturile pe care le realizează, reprezintă 65%, în medie. Așadar, din cele peste 400 de spitale și alte structuri care țin de Ministerul Sănătății sau de autoritățile locale, aceasta este ponderea medie a cheltuielilor de personal. Dar avem și spitale, în jur de 50-60, în care cheltuielile de personal reprezintă 90% din total contract, ceea ce înseamnă că acel spital nu mai este dedicat pacienților, pentru că nu le mai rămân celor de acolo bani pentru medicamente, pentru tratamente, pentru analize, pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, sunt spitale practic dedicate angajaților.
Și aș vrea să vă arăt un grafic. Aveți aici o dinamică a cheltuielilor de personal din Sănătate în ultimii 10 ani. Am început cu aproximativ 6 miliarde în 2015 și astăzi avem peste 25 de miliarde ‒ în 2025, 25 de miliarde. Asta înseamnă că cheltuielile de personal au crescut de patru ori. Asta este coloana, cu albastru. Cu gri aveți o anomalie care se întâmplă la noi, și anume avem ponderea cheltuielilor de personal care se alocă direct, așa-numitele diferențe salariale. Două treimi din ceea ce se folosește pentru salariile personalului din Sănătate se alocă direct. Nu pentru câți pacienți tratezi, nu pentru ce activitate faci, ci pur și simplu pentru că așa vine din istorie, și asta înseamnă diferențele de creșteri salariale. Și atunci, ca să înțelegeți: managerii de spitale publice din România încasează în medie două treimi din banii de salarii, chiar dacă n-ar trata, ipotetic, niciun pacient, și doar diferența provine din tarifele pe care le contractează cu Casa de Sănătate pentru serviciile pe care le acordă pacienților. Când am avut rezerve să aprobăm cele 7.600 de posturi pe care le-a propus Ministerul Sănătății Ministerului de Finanțe, din cele 26.000 solicitate, acest lucru era generat de faptul că, dacă de la început anului viitor ar fi intrat toate aceste posturi să fie ocupate, ar fi însemnat aproximativ 1 miliard de lei suplimentari doar cheltuieli cu aceste posturi, fără ca noi să analizăm problemele majore pe care le avem în sănătate și să intervenim. Și atunci, am cerut astăzi în ședința de guvern ‒ în afară de a aproba memorandumul pentru cazuri de urgență de la "Marie Curie" ‒ Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Sănătate ca, până luni, să finalizeze o analiză în care spitalele care au cheltuieli de personal peste media națională ar trebui să fie depunctate, atunci când solicită creșteri de personal în continuare, iar spitalele care au un grad de ocupare al paturilor sub media națională, din nou, să fie depunctate. Pentru că, dacă se întâmplă aceste cazuri concomitent, înseamnă că trebuie făcută o analiză pe fiecare secție în parte și, acolo unde avem secții care nu au activitate, acele secții trebuie reduse ca număr de paturi, iar personalul trebuie dizlocat către secțiile care au activitate, sau înființate secții. Pentru că dacă avem doar spitale care nu reacționează la ceea ce se întâmplă în comunitățile din jur, constatăm că, în loc să avem mult mai multe paturi de paliație în România, care sunt solicitate, avem doar 4.000 de paturi de paliație, din numărul mare pe care vi l-am spus, și, în loc să avem o secție, două, trei care nu au activitate, ar fi mult mai corect să redirecționăm personalul și paturile către zone unde avem un necesar în societate, unde știm care sunt problemele cu vârstnicii noştri și cu cazurile grave care ar trebui tratate. Prin urmare, asta este explicația pentru care, înainte de a aproba astfel de solicitări, consider că este nevoie să lucrăm la cauze la modul serios, dar nu s-a lucrat la asta, în așa fel încât să avem, într-adevăr, bani în sănătate pentru servicii care se prestează pacienților, în așa fel încât managerii spitalelor din sănătate să fie stimulați să își îmbunătățească serviciile, să le ofere la prețuri cât mai bune. Pentru că, dacă continuăm cu acest sistem, în care două tremi din fondul de salarii se virează automat, indiferent dacă faci activități sau nu, nu o să ne ajungă niciodată banii, iar problemele din sănătate nu doar că nu vor fi rezolvate, ci se vor agrava. De asemenea, trebuie să discutăm foarte deschis și despre problemele legate de medici, pentru că, din numărul total de personal, avem cam 27.000 de medici care lucrează în sectorul public din România. Gândiți-vă că în fiecare an școlarizăm aproximativ 7.000 de medici, deci avem 7.000 de absolvenți, dintre care de medicină generală jumătate la taxă, jumătate la fără taxă, adică suportate integral de statul român; avem 4.000-5.000 care își iau rezidențiatul, rămân anii de rezidențiat și, la final, avem 1.000-1.500 care sunt angajați în sistem. Deci, avem o situație în care numărul de absolvenți este mai mare decât necesarul nostru și avem niște decalaje foarte mari. În spitalele din marile centre universitare avem o înghesuială ca oamenii să intre în sistem, iar în spitalele mici din județele mai slab dezvoltate, din orășelele mai mici, avem un deficit, în anumite zone, de medici care să acopere nevoile românilor care locuiesc în acele comunități. Și trebuie lucrat și la asta la modul serios, pentru că altfel, așa cum v-am spus, nu vom mai avea nici servicii de bună calitate, iar românii, în loc să vadă o îmbunătățire substanțială a serviciilor de sănătate, pentru că cheltuielile au crescut de patru ori în general, nu văd acest lucru.
Aș încheia cu o scurtă informare legată de situația de pe piața carburanților. Aici sunt două aspecte. Pe de o parte, sunt aspectele care țin de aprovizionarea cu carburant a României și a întregului teritoriu, în contextul în care avem atât situația de război din Marea Neagră, care crește riscul pentru transportatori, avem atacurile cu drone, care au afectat capacitățile de livrare din capacitățile de livrare dinspre Kazahstan. În această după-amiază, echipa de la Ministerul Energiei a avut o întâlnire cu companiile care sunt implicate în această zonă și suntem în situația în care, cel puțin în următoarele două săptămâni, nu estimăm că ar fi probleme legate de aprovizionare. Compania Rompetrol, care se aprovizionează pe relația Kazahstan, caută variante suplimentare pentru a transporta țițeiul, în așa fel încât să-l poată rafina în condiții normale și în luna august și, dacă nu se va rezolva această problemă, estimează o scădere cu 10-15% a producției în cursul lunii august la Rafinăria Petromidia.
De asemenea, una dintre problemele pe care le avem ține de aprovizionarea întregului teritoriu, și mai ales a zonei de vest a țării, din cauza blocajului pe care îl avem în zona Constanța-Fetești, unde, așa cum știți, ca urmare a lucrărilor care au loc acolo, pentru a putea fi terminate suntem în situația în care depozitul care aprovizionează toată România, de la Oil Terminal, nu poate să livreze cadențat trenurile cu cisterne către zona de vest. Asta, pentru că pe parcursul verii avem un rulaj important de trenuri către mare, dat fiind sezonul estival, care trebuie să respecte anumite rute și anumite ore. Şi atunci, în baza discuțiilor cu CFR și cu Ministerul Transporturilor, au fost mutate activitățile pe timp de noapte, în așa fel încât transportul cu trenuri dedicate de combustibil să se desfășoare cu prioritate noaptea, în așa fel încât în zona de vest a României, unde rezervele din depozite sunt la limită, să nu avem probleme în perioada următoare.
De asemenea, este important ca eventualele modificări care ar putea fi făcute în parlament la legislația care reglementează comercializarea combustibililor în România să fie făcute în așa fel, încât să nu perturbe nici activitatea economică, să nu creeze un deficit de combustibil pe piața românească. Din acest punct de vedere, am discutat cu domnul ministru Nazare și cu colegii de la Energie să lucreze la o variantă care să poată fi luată în discuție, în așa fel, încât, pe baza discuțiilor cu firmele din acest sector, ceea ce propunem și ceea ce s-ar putea vota în parlament pentru eventualele limitări ale creșterii de prețuri ca urmare a reînceperii războiului, din păcate, din Golf, să se facă într-o manieră care să răspundă atât cetățenilor, printr-un preț cât mai convenabil posibil, dar și companiilor din piață și celor care sunt interesați și care au un rol important în perioada următoare, transportatori sau agricultori”.