Comisia Europeană anunță că este la curent cu faptul că Parlamentul României a adoptat, la 5 august 2026, modificări la Legea decarbonizării, respectiv includerea în proiect a amendamentului PSD privind centralele pe cărbune.
Comisia Europeană a venit cu un punct de vedere cu privire la modificarea Legii decarbonizării aduse în sesiunea extraordinară a Parlamentului României. Bruxelles-ul atrage atenția că legea în cauză a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114 din PNRR, iar "orice regres în reforme atrage consecințe financiare".
Comisia Europeană: Legea decarbonizării, o reformă-cheie din cadrul PNRR-ului al României
"Suntem la curent cu faptul că Parlamentul României a adoptat, la 5 august 2026, modificări la Legea decarbonizării, care, printre altele, schimbă condițiile privind scoaterea din funcțiune a centralelor electrice pe cărbune și lignit, legând închiderea acestora de disponibilitatea unor surse alternative cu emisii reduse de carbon.
Comisia Europeană ia act de aceste modificări aduse Legii decarbonizării, care reprezintă o reformă-cheie din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, iar intrarea sa în vigoare a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114.
Comisia va analiza cu atenție aceste modificări, care nu au fost încă promulgate de președintele României, și va evalua dacă există riscul ca acestea să conducă la o inversare a jalonului 114.
În general, Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile naționale de redresare și reziliență și reamintește că orice risc de regres în implementarea reformelor va fi analizat cu atenție, putând atrage consecințe financiare", menţionează un purtător de cuvânt al CE într-un răspuns scris transmis Agerpres.
CE susține că monitorizează securitatea aprovizionării cu energie electrică în România
Totodată, Comisia Europeană mai precizează că monitorizează îndeaproape securitatea aprovizionării cu energie electrică în România.
"Suntem în contact cu autorităţile naţionale şi cu Reţeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Energie Electrică (ENTSO-E), primind actualizări continue privind situaţia. În acest stadiu nu există motive de îngrijorare imediată. Alimentarea cu energie electrică rămâne stabilă, iar piaţa funcţionează corespunzător. Comisia este disponibilă pentru discuţii şi este pregătită să ofere orientare privind instrumentele existente în acquis-ul UE pentru a contribui la gestionarea efectelor secetei şi, dacă va fi necesar, să convoace o reuniune ad-hoc a Grupului de coordonare pentru energie electrică", a mai transmis CE.
CE, despre respectarea termenului de închidere a centralelor pe bază de cărbune până la 31 august
În ceea ce priveşte respectarea termenului de închidere a centralelor pe bază de cărbune până la 31 august, purtătorul de cuvânt al CE menţionează că Executivul UE "va analiza cu atenţie amendamentele la legea decarbonizării. Aceste amendamente condiţionează închiderea centralelor pe cărbune de disponibilitatea unor capacităţi similare cu emisii reduse de carbon şi ar putea afecta caracterul ireversibil al închiderii capacităţilor pe bază de cărbune şi lignit, evaluat anterior în cadrul jalonului 114".
"Mai mult", atrage atenţia sursa citată, "jalonul 119A, parte a ultimei cereri de plată care urmează să fie depusă ulterior, prevede ca România să scoată din funcţiune o anumită capacitate de unităţi pe bază de cărbune şi lignit (710 MW). Decizia privind unităţile care vor fi închise aparţine României. Comisia va evalua îndeplinirea jalonului 119A după ce România va include acest jalon în cea de-a şasea şi ultima cerere de plată."
"Criza energetică din România nu este legată de eliminarea treptată a centralelor pe cărbune și lignit"
Mai mult, într-un alt răspuns, acordat pentru Antena 3, Comisia Europeană susține că actuala criză energetică prin care trece România nu este legată de eliminarea treptată a centralelor pe cărbune și lignit, dar și că modificările aduse la Legea decarbonizării, respectiv posibilitatea de a permite repornirea unor capacități pe cărbune deja închise sau prelungirea funcționării celor existente peste termenul convenit, "ar putea încetini și mai mult dezvoltarea noilor capacități alternative de producție".
Aceste declarații ale reprezentanților Comisiei Europene vin în contextul în care, în ultimele zile, în România, s-a discutat mult despre faptul că dacă am fi avut centralele pe cărbune funcționale am fi făcut față mai ușor provocărilor legate de riscul opririi complete a centralei nucleare de la Cernavodă din cauza debitului scăzut al Dunării. La București s-au căutat vinovații, iar românilor li s-a cerut să reducă voluntar consumul de energie la orele de vârf pe toată durata lunii august.
VEZI ȘI: Risc de blackout în România? Ce spune Transelectrica
"Situația actuală (criza energetică din România, n.r.) nu este legată de eliminarea treptată a centralelor pe cărbune și lignit. Debitele scăzute ale râurilor pot afecta producția de energie hidro și nucleară pe timpul verii, iar condițiile actuale sunt deosebit de severe.
Comisia Europeană este disponibilă pentru discuții și pregătită să ofere consultanță privind instrumentele existente în legislația Uniunii Europene care pot contribui la atenuarea efectelor secetei și la asigurarea securității alimentării cu energie, care rămâne stabilă, fără motive de îngrijorare imediată în acest moment.
Au existat întârzieri semnificative în dezvoltarea alternativelor la sursele de energie cu grad ridicat de poluare și la capacitățile de producție dependente de debitele râurilor, precum sursele regenerabile de energie (RES), sistemele de stocare cu baterii sau chiar centralele pe gaze naturale.
Modificările adoptate, prin posibilitatea de a permite repornirea unor capacități pe cărbune deja închise sau prelungirea funcționării celor existente peste termenul convenit, ar putea încetini și mai mult dezvoltarea noilor capacități alternative de producție", a transmis Comisia Europeană pentru sursa citată.
Camera Deputaților a adoptat Legea decarbonizării sectorului energetic cu amendamentul PSD inclus în proiect
Reacția Comisiei Europene vine după ce miercuri, 5 august, Camera Deputaților a aprobat proiectul de lege privind decarbonizarea sectorului energetic. În forma adoptată a fost inclus și amendamentul propus de PSD, care prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităţilor de producţie de energie electrică pe bază de lignit şi huilă se va putea realiza numai după construirea şi punerea în funcţiune de noi capacităţi energetice similare.
Proiectul a fost adoptat cu 180 de voturi pentru, în timp ce 9 deputați au votat împotrivă, 27 s-au abținut, iar 80 nu și-au exprimat votul.
Ce prevede amendamentul PSD la Legea decarbonizării
„Scoaterea treptată din exploatare a capacităţilor de producţie de energie electrică pe bază de lignit şi huilă se realizează numai după instalarea, racordarea şi punerea în funcţiune comercială a uneia sau mai multor capacităţi ori surse alternative de producere a energiei cu emisii reduse de carbon, care, individual sau cumulat, pot prelua, în condiţii de siguranţă şi continuitate, funcţiile electrice şi, după caz, termice ale capacităţilor retrase”, prevede amendamentul PSD.
Reamintim că proiectul a fost adoptat şi de Senat, marţi, şi conţine mai multe excepţii în care se permite punerea în funcţiune de noi capacităţi de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă în cazuri precum: constituirea de rezerve de lignit, antracit, turbă sau huilă pentru mobilizare şi război, în scopul pregătirii, asigurării şi organizării resurselor energetice necesare în cazul instituirii stării de urgenţă şi asediu, pentru prevenirea şi combaterea ameninţărilor la adresa suveranităţii naţionale a României.
Ce spunea Nicușor Dan despre modificările aduse Legii decarbonizării
Legea decarbonizării nu a fost încă promulgată de președintele României. Nicușor Dan spunea, marți, 4 august, că va folosi toate instrumentele constituționale aflate la dispoziția sa, inclusiv cererea de reexaminare a legii, dacă proiectul privind decarbonizarea va fi adoptat în forma modificată de comisii.
„Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR”, a scris Nicușor Dan, pe X, marți, 4 august.
"Salvarea" reactorului 2 de la Cernavodă
Precizăm că debitul Dunării, fluviul care traversează zece ţări europene din Germania până la Marea Neagră, a scăzut la minime istorice din cauza secetei. Una dintre cele mai mari îngrijorări este legată acum de producția de energie. Situaţia a impus deja o reducere a activităţii la centrala nucleară de la Cernavodă, care generează aproximativ 20% din energia electrică a ţării. Unul dintre reactoarele centralei a fost deja oprit, iar autorităţile au anunţat iniţial închiderea celui de-al doilea reactor, deşi ulterior au decis să îl menţină operaţional deocamdată. Oprirea reactorului 2 ar însemna de fapt închiderea centralei nucleare de la Cernavodă în totalitate.
Pentru salvarea lui, autoritățile au anunțat că vor scufunda patru barje în Dunăre, pentru a crește debitul apei spre Cernavodă, a doua intervenție excepțională adoptată de autorități pentru a evita oprirea completă a centralei nucleare, după aruncarea în aer a stâncii Pârjoaia. Deși scufundarea barjelor fusese programată pentru miercuri după-amiaza, intervenția a fost amânată din cauza curenților puternici din zonă, pentru joi dimineață. Astăzi însă, s-a luat din nou decizia amânării. Vezi mai mult AICI.
