În timp ce filmele românești atrag tot mai mult atenția marilor festivaluri internaționale și se apropie de visul numit Oscar, muzica românească încă își caută locul printre marile succese europene. Irina Margareta Nistor vorbește despre această diferență, despre importanța culturii și a lecturii în educația copiilor și despre motivele pentru care România are toate șansele să strălucească pe marile ecrane, chiar dacă drumul spre trofeul Eurovision rămâne încă dificil.
Departe de covorul roșu de la Hollywood, într-o biserică din Mediaș, Irina Margareta Nistor a vorbit despre film, muzică și educație. Criticul de film a prezentat spectacolul „Păpușa de sunete, păpușa de ceară”, inspirat din viața cântăreței France Gall și a artiștilor care i-au marcat cariera. Pornind de la această poveste, discuția a ajuns firesc la viitorul culturii românești.
De ce filmele românești au șanse tot mai mari la Oscar, în timp ce Eurovision pare încă un obiectiv îndepărtat? De ce lectura rămâne importantă în ziua de azi care e dominată de ecrane?
„Suntem aici (n.r. - Mediaș) cu un spectacol pe care l-a urzit Radu Rădescu și care se numește 'Păpușa de sunete, păpușa de ceară', pentru că pornește de la o melodie a lui France Gall cu care a câșyigat Eurovisionul acum foarte mulți ani, și prezintă toată viața ei, prin viața ei trecând niște personaje foarte importante cum ar fi Johnny Hallyday, Michel Berger sau Serge Gainsbourg”, spune Irina Margareta Nistor la Interviurile DC News.
Evenimentul s-a desfășurat într-un cadru cu totul special, în Biserica Sfânta Margareta din Mediaș, un lăcaș de cult celebru pentru acustica sa și pentru faptul că deține două orgi. Piesa o are ca protagonistă pe actrița Irina Săulescu.
Spectacolul, care a fost prezentat deja cu succes la Iași și Cluj și urmează să ajungă la Buzău, își propune să obțină sponsorizări pentru a fi adus în cele din urmă și în fața publicului din București.
De ce cinematografia românească are șanse mari la Oscar, în timp ce Eurovisionul rămâne un vis îndepărtat
Această incursiune în istoria Eurovisionului ce amintește de victoria lui France Gall pentru Luxemburg, compusă de genialul Serge Gainsbourg – a deschis o discuție despre șansele culturale ale României pe plan internațional. Întrebată dacă țara noastră ar putea vreodată să câștige prestigiosul concurs muzical european, Irina-Margareta Nistor a făcut o paralelă extrem de interesantă cu lumea filmului.
„Cred că este aceeași întrebare pe care de obicei ne-o punem și pentru Oscar. Văd că acum suntem mult mai aproape de Oscar decât de Eurovision, aș putea zice”, spune Irina Margareta Nistor.
Motivul acestei discrepanțe rezidă, în opinia criticului, în lipsa unor compozitori de geniu pe scena muzicală actuală, capabili să replice succesul formulelor din trecut: „Atâta vreme cât ea a câștigat, France Gall, muzica era făcută de Serge Gainsbourg. Când s-o naște și un Serge Gainsbourg pe la noi, poate mai funcționează”.
În schimb, în cinematografie, regizorii români au demonstrat constant că pot concura la cel mai înalt nivel mondial după ce au obținut premii majore la festivalurile de elită și au fost tot mai aproape de mult râvnitul Oscar.
CITEȘTE ȘI: Irina Margareta Nistor a văzut Odiseea şi trage concluziile. "Nolan s-a crezut Kubrick. Am o veste proastă!"
Generația Alexandru Mitru: Cum ne mai cultivăm astăzi în era ecranelor rapide?
Unul dintre marile pericole ale asaltului de producții comerciale moderne, precum noul film al lui Nolan, „Odiseea”, este diluarea culturii generale în rândul tinerilor. Mulți dintre spectatori ajung să confunde personajele mitologice sau să le cunoască doar prin prisma efectelor speciale de la Hollywood. Irina-Margareta Nistor trage un semnal de alarmă și subliniază importanța lecturilor fundamentale în perioada copilăriei.
„Alexandru Mitru ne-a dat 'Legendele Olimpului', care erau pentru copii, așa cum exista și Shakespeare pentru copii, pe care cu toții l-am citit înainte de adolescență, cam atunci. Și cred că era foarte bine pentru că atunci nu făceam confuzii, știam care cu care, adică era foarte important pentru cultura de mai departe”, spune criticul.
Deși filmul lui Nolan poate stimula curiozitatea, el nu poate înlocui lectura textelor originale: „Ideal ar fi să-l citești și pe Homer, dacă se poate”, sfătuiește Irina-Margareta Nistor.
Criticul ironizează tendințele moderne de adaptare lingvistică din filme și amintește că experimente radicale – precum cel al lui Mel Gibson care a folosit limba maiașă în „Apocalypto” sau cel al lui Cristian Mungiu cu accentul moldovenesc din „După dealuri” – au funcționat tocmai datorită autenticității lor, spre deosebire de accentele hibride folosite de actorii americani în epopeile istorice.
Ce ne așteaptă pe 14 martie? Priviri ațintite spre covorul roșu și „Fjord”-ul lui Mungiu
Toate aceste dezbateri din lumea cinematografică își vor găsi deznodământul pe data de 14 martie, ziua în care vor fi decernate Premiile Oscar și când atenția întregii industrii va fi concentrată pe deciziile Academiei Americane. Va fi un moment de maxim interes pentru cinefilii români, cu atât mai mult cu cât pe radarul competiției s-ar putea afla și noi producții autohtone de calibru.
„Pe 14 martie vedem ce se întâmplă, că probabil o să fie și Fjord-ul lui Mungiu, deci o să fim cu ochii cât cepele pe ce se întâmplă la Oscaruri”, spune Irina-Margareta Nistor.
Până la marea gală, filmele analizate vor trece și prin filtrul Globurilor de Aur și al altor competiții intermediare, unde simpatia publicului și campaniile agresive de promovare vor juca un rol important. Indiferent de rezultate, Irina-Margareta Nistor ne îndeamnă să ne îndreptăm atenția și către alte bijuterii cinematografice mai puțin zgomotoase, dar infinit mai valoroase din punct de vedere emoțional, cum ar fi „Tuner” (The Piano Tuner/Quartet), o dramă minunată despre acordul de piane, cu Dustin Hoffman, care oferă acea fericire simplă și curată pe care marile blockbustere de acțiune nu o mai pot livra.
