IPJ Cluj a anunțat că a dispus reținerea unui bărbat în vârstă de 49 de ani pentru infracțiunea de înșelăciune prin metoda "reprezentanții băncii și ai poliției".
O femeie de 75 de ani din Cluj-Napoca a fost înșelată cu 20.000 de euro de persoane care s-au dat ca fiind reprezentanți ai Băncii Naționale a României și ai Poliției Române, sub pretextul unei fraude bancare.
Polițiștii au identificat un bărbat de 49 de ani, care ar fi preluat banii, au recuperat peste 18.000 de euro din prejudiciu, iar suspectul a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile.
Metoda "reprezentanții băncii și ai poliției"
”La data de 30 octombrie a.c., polițiștii din cadrul Poliției municipiului Cluj-Napoca au dispus reținerea față de un bărbat de 49 de ani, bănuit pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În fapt, la data de 28 octombrie a.c., polițiștii din cadrul Poliției municipiului Cluj-Napoca au fost sesizați de către o femeie de 75 de ani, cu privire la faptul că ar fi fost înșelată de persoane necunoscute care s-ar fi prezentat în mod mincinos drept reprezentanți ai Băncii Naționale a României și ai Poliției Române.
Sub pretextul unei presupuse fraude asupra contului bancar, persoana vătămată ar fi fost determinată să retragă suma de 20.000 de euro, pe care a predat-o ulterior unui bărbat, în municipiul Cluj-Napoca.
În urma activităților investigativ-operative desfășurate, în aceeași zi, polițiștii au depistat, în parcarea unui centru comercial din comuna Florești, un bărbat de 49 de ani, din județul Vâlcea, bănuit că ar fi preluat suma de bani de la persoana vătămată.
Din cercetări a reieșit că bărbatul ar fi acționat în baza unei înțelegeri prealabile cu ceilalți participanți la comiterea faptei, deplasându-se în municipiul Cluj-Napoca, unde s-ar fi întâlnit cu femeia în cauză. Pentru a facilita predarea sumei, acesta ar fi utilizat un cuvânt în limba engleză, stabilit anterior drept cod de identificare”, a transmis IPJ Cluj.
18.000 de euro au fost recuperați
”În continuarea cercetărilor, la data de 30 octombrie a.c., polițiștii au recuperat peste 18.000 de euro din prejudiciul cauzat.
Bărbatul a fost condus la sediul poliției, iar ulterior, în urma audierilor, față de acesta a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, fiind depus într-un Centru de Reținere și Arestare Preventivă.
În aceeași zi, bărbatul de 49 de ani, a fost prezentat procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, care a dispus față de acesta măsura preventivă a controlului judiciar pentru 60 de zile.
Cercetările sunt continuate de polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, în vederea documentării întregii activități infracționale și a dispunerii măsurilor legale care se impun față de toate persoanele implicate ”, a transmis IPJ Cluj, într-un comunicat remis DC News.
Alte tipuri de fraudă - mare atenție!
Această escrocherie se înscrie într-un șir de alte înșelăciuni tot mai des folosite de escroci. Printre acestea enumerăm WhatsApp „Telefonul stricat", „Accidentul" și „Nepotul la ananghie", „Phishing", „Vishing", „BNR", „Creditul"
Escrocheria “Codul secret“ a lăsat doi clujeni fără 200.000 de lei
În cadrul escrocheriei “Codul secret“, victimele ar fi fost contactate de persoane care s-au prezentat ca fiind reprezentanți ai unor structuri de securitate și ai unei unități bancare. Pentru a câștiga încrederea victimelor, escrocii ar fi folosit inclusiv un „cod” transmis în limba engleză.
Una dintre victime a fost determinată să retragă bani, iar cealaltă să contracteze un credit sub pretextul securizării contului. În total, suspecții ar fi obținut peste 200.000 de lei, iar pentru ridicarea banilor ar fi folosit un cod secret în limba engleză, stabilit în prealabil pentru a câștiga încrederea victimelor.
Schema WhatsApp „Telefonul stricat"
Metoda WhatsApp "Telefonul stricat" presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei şi că şi-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr şi, sub presiunea urgenţei, să trimită bani pe contul unui "prieten", deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfăşoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoaşterea vocii.
Schema „Vishing"
Metoda Vishing - oportunitate de investiţii Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană îşi introduce datele într-un formular online care promite câştiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de aşa-zişi "consultanţi" care o conving să transfere bani pentru investiţii fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.
Schema „Creditul"
Metoda Creditul - schema complexă cu autorităţi este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanţi falşi ai băncii, poliţiei şi BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimaţie şi acorduri de confidenţialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăşi un credit şi să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversaţia este ştearsă imediat după transferul banilor.
Schema „Accidentul"
Metoda "Accidentul" - vocea clonată cu AI presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligenţa artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunţând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului şi, sub presiunea emoţională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.
Schema „Nepotul la ananghie"
Metoda Nepotul la ananghie - vocea clonată cu AI funcţionează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relaţia bunici-nepoţi. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit şi că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca şi în cazul metodei clasice Accidentul, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.
Cum ne protejăm
Specialiştii arată că exemplele evidenţiază cât de uşor pot fi activate frica sau încrederea şi subliniază necesitatea unei soluţii simple şi clare pentru a opri frauda la timp. Campania promovează conceptul de parole de familie - nu parole formate din cifre, ci parole construite din amintiri şi detalii cunoscute doar de cei apropiaţi. Aceste parole pot face diferenţa între o voce autentică şi un apel fals generat cu ajutorul inteligenţei artificiale.
