Polițiștii atrag atenția asupra unei metode de înșelăciune prin care persoane necunoscute contactează telefonic cetățenii, pretinzând că reprezintă companii de telecomunicații, instituții publice și unități bancare, cu scopul de a obține date personale și de a-i determina să transfere sume importante de bani.
Victima este atrasă într-o schemă de înșelăciune în mai multe etape, pe care o detaliem în rândurile următoare.
Metoda de înșelăciune în care este atrasă victima - 3 etape
”Inițial, victima este contactată de o persoană care pretinde că reprezintă o companie de telecomunicații și îi comunică faptul că abonamentul a expirat și trebuie reînnoit, solicitându-i CNP-ul sau alte date personale.
Ulterior, o altă persoană, care se prezintă drept reprezentant al unei instituții publice, o informează că datele sale personale ar fi fost compromise și că cineva ar încerca să obțină un credit în numele său. Sub pretextul desfășurării unei presupuse anchete, victimei i se solicită să nu divulge nimănui cele întâmplate, fiind menținută permanent în convorbiri telefonice pentru a nu putea verifica informațiile sau cere ajutor.
În continuare, victima este pusă în legătură cu un presupus reprezentant al unei bănci, care o convinge să contracteze un credit pentru suma maximă disponibilă.
Totodată, i se poate solicita să transfere banii deținuți în conturi indicate de persoanele care o contactează sau să retragă numerar și să îl predea unei persoane care pretinde că este reprezentant bancar, sub pretextul depunerii sumelor într-un așa-zis cont de siguranță”, transmite IPJ Cluj, într-un comunicat remis DC News.
Foto generată cu AI - IPJ Cluj
Sfaturi pentru a nu cădea în plasa escrocilor
”Pentru prevenirea unor astfel de fapte, recomandăm cetățenilor să nu comunice date personale în urma unor apeluri telefonice fără verificarea identității apelantului, să nu dea curs solicitărilor de a păstra secretul unei presupuse fraude și să nu contracteze credite ori să transfere sau să predea bani pentru așa-zisa protejare a conturilor bancare.
Cetățenii sunt sfătuiți să verifice orice informație contactând direct instituția sau banca prin intermediul canalelor oficiale. În cazul în care suspectează că au fost vizați de o tentativă de fraudă, aceștia trebuie să contacteze imediat banca și să sesizeze poliția.
Rețineți! Nicio bancă nu vă solicită să contractați un credit sau să predați bani unei persoane pentru a vă proteja economiile într-un presupus „cont de siguranță”, mai transmit polițiștii.
Această escrocherie se înscrie într-un șir de alte înșelăciuni tot mai des folosite de escroci. Printre acestea enumerăm WhatsApp „Telefonul stricat", „Accidentul" și „Nepotul la ananghie", „Phishing", „Vishing", „BNR", „Creditul"
Printre cele mai frecvente tipuri de fraudă online documentate recent de DNSC se regăsesc:
Alte tipuri de fraudă: Escrocheria “Codul secret“ a lăsat doi clujeni fără 200.000 de lei
În cadrul escrocheriei “Codul secret“, victimele ar fi fost contactate de persoane care s-au prezentat ca fiind reprezentanți ai unor structuri de securitate și ai unei unități bancare. Pentru a câștiga încrederea victimelor, escrocii ar fi folosit inclusiv un „cod” transmis în limba engleză.
Una dintre victime a fost determinată să retragă bani, iar cealaltă să contracteze un credit sub pretextul securizării contului. În total, suspecții ar fi obținut peste 200.000 de lei, iar pentru ridicarea banilor ar fi folosit un cod secret în limba engleză, stabilit în prealabil pentru a câștiga încrederea victimelor.
Schema WhatsApp „Telefonul stricat"
Metoda WhatsApp "Telefonul stricat" presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei şi că şi-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr şi, sub presiunea urgenţei, să trimită bani pe contul unui "prieten", deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfăşoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoaşterea vocii.
Schema „Vishing"
Metoda Vishing - oportunitate de investiţii Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană îşi introduce datele într-un formular online care promite câştiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de aşa-zişi "consultanţi" care o conving să transfere bani pentru investiţii fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.
Schema „BNR"
Metoda BNR începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunţată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un "ofiţer bancar", un "poliţist" şi un "reprezentant BNR", fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenţei, persoana vizată este convinsă să îşi mute economiile într-un cont pretins "sigur", însă sumele ajung direct la escroci.
Schema „Creditul"
Metoda Creditul - schema complexă cu autorităţi este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanţi falşi ai băncii, poliţiei şi BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimaţie şi acorduri de confidenţialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăşi un credit şi să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversaţia este ştearsă imediat după transferul banilor.
Schema „Accidentul"
Metoda "Accidentul" - vocea clonată cu AI presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligenţa artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunţând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului şi, sub presiunea emoţională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.
Schema „Nepotul la ananghie"
Metoda Nepotul la ananghie - vocea clonată cu AI funcţionează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relaţia bunici-nepoţi. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit şi că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca şi în cazul metodei clasice Accidentul, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.
Cum ne protejăm
Specialiştii arată că exemplele evidenţiază cât de uşor pot fi activate frica sau încrederea şi subliniază necesitatea unei soluţii simple şi clare pentru a opri frauda la timp. Campania promovează conceptul de parole de familie - nu parole formate din cifre, ci parole construite din amintiri şi detalii cunoscute doar de cei apropiaţi. Aceste parole pot face diferenţa între o voce autentică şi un apel fals generat cu ajutorul inteligenţei artificiale.
