O schemă de înșelăciune desprinsă parcă dintr-un scenariu de film a păgubit două persoane din Cluj cu peste 200.000 de lei. Victimele ar fi fost contactate de persoane care s-au prezentat ca fiind reprezentanți ai unor structuri de securitate și ai unei unități bancare. Pentru a câștiga încrederea victimelor, escrocii ar fi folosit inclusiv un „cod” transmis în limba engleză.
Polițiștii au identificat un tânăr de 18 ani, cetățean străin, bănuit că ar fi mers să ridice banii, acesta fiind reținut pentru 24 de ore.
Cum au convins escrocii pe victime să le ofere suma uriașă de bani
“La data de 6 octombrie a.c., polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale Cluj au dispus reținerea, pentru 24 de ore, a unui tânăr de 18 ani, cetățean străin, cercetat pentru complicitate la înșelăciune.
Din cercetările efectuate a reieșit că, la data de 1 octombrie a.c., persoane necunoscute ar fi determinat, prin folosirea unor calități mincinoase, două persoane vătămate, un bărbat de 37 de ani și o femeie de 44 de ani, ambii din municipiul Cluj-Napoca, să pună la dispoziție sume importante de bani.
Persoanele necunoscute s-ar fi prezentat, în mod mincinos, ca reprezentanți ai unei structuri de securitate, respectiv ai unei unități bancare, invocând calități și funcții fictive pentru a le determina pe cele două persoane să dea curs solicitărilor formulate.
Astfel, una dintre persoanele vătămate ar fi fost determinată să retragă o sumă de bani, în timp ce cealaltă ar fi fost indusă în eroare cu privire la faptul că, pe numele său, ar fi fost contractat în mod fraudulos un credit. Sub pretextul necesității securizării contului, persoana vătămată ar fi fost determinată să contracteze, la rândul său, un credit, urmând ca suma obținută să fie predată unei persoane care s-ar fi prezentat drept reprezentant al structurii antifraudă“, conform unui comunicat al IPJ Cluj.
O altă persoană a intrat în rol. Codul secret - element de “verificare și încredere“ pentru predarea sumelor de bani.
“Ulterior, cele două persoane vătămate ar fi fost puse în legătură cu o altă persoană necunoscută, care s-ar fi deplasat pentru a ridica sumele de bani, în valoare totală de peste 200.000 de lei.
În contextul cercetărilor efectuate, polițiștii au stabilit că persoanele care ar fi indus în eroare victimele și persoana care s-ar fi deplasat pentru ridicarea banilor ar fi acționat în baza unei înțelegeri prealabile. Astfel, între acestea ar fi fost stabilit un anumit cod, pe care persoana care urma să preia banii trebuia să îl comunice victimelor, în limba engleză, în momentul întâlnirii, ca element de verificare și încredere pentru predarea sumelor de bani.
În urma activităților desfășurate, polițiștii au identificat și depistat tânărul de 18 ani, cetățean străin, bănuit că ar fi fost persoana care s-a deplasat pentru ridicarea sumelor de bani.
În baza probatoriului administrat, acesta a fost reținut pentru 24 de ore.
Cercetările sunt continuate de polițiști, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, în vederea documentării întregii activități infracționale, identificării tuturor persoanelor implicate și luării măsurilor legale care se impun.
Facem precizarea că, pe întreg parcursul procesului penal, persoana cercetată beneficiază de prezumția de nevinovăție, potrivit legii“, potrivit unui comunicat al IPJ Cluj, remis DC News.
Această escrocherie se înscrie într-un șir de alte înșelăciuni tot mai des folosite de escroci. Printre acestea enumerăm WhatsApp „Telefonul stricat", „Accidentul" și „Nepotul la ananghie", „Phishing", „Vishing", „BNR", „Creditul"
Printre cele mai frecvente tipuri de fraudă online documentate recent de DNSC se regăsesc:
Schema WhatsApp „Telefonul stricat"
Metoda WhatsApp "Telefonul stricat" presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei şi că şi-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr şi, sub presiunea urgenţei, să trimită bani pe contul unui "prieten", deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfăşoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoaşterea vocii.
Schema „Vishing"
Metoda Vishing - oportunitate de investiţii Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană îşi introduce datele într-un formular online care promite câştiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de aşa-zişi "consultanţi" care o conving să transfere bani pentru investiţii fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.
Schema „BNR"
Metoda BNR începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunţată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un "ofiţer bancar", un "poliţist" şi un "reprezentant BNR", fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenţei, persoana vizată este convinsă să îşi mute economiile într-un cont pretins "sigur", însă sumele ajung direct la escroci.
Schema „Creditul"
Metoda Creditul - schema complexă cu autorităţi este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanţi falşi ai băncii, poliţiei şi BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimaţie şi acorduri de confidenţialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăşi un credit şi să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversaţia este ştearsă imediat după transferul banilor.
Schema „Accidentul"
Metoda "Accidentul" - vocea clonată cu AI presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligenţa artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunţând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului şi, sub presiunea emoţională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.
Schema „Nepotul la ananghie"
Metoda Nepotul la ananghie - vocea clonată cu AI funcţionează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relaţia bunici-nepoţi. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit şi că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca şi în cazul metodei clasice Accidentul, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.
Cum ne protejăm
Specialiştii arată că exemplele evidenţiază cât de uşor pot fi activate frica sau încrederea şi subliniază necesitatea unei soluţii simple şi clare pentru a opri frauda la timp. Campania promovează conceptul de parole de familie - nu parole formate din cifre, ci parole construite din amintiri şi detalii cunoscute doar de cei apropiaţi. Aceste parole pot face diferenţa între o voce autentică şi un apel fals generat cu ajutorul inteligenţei artificiale.
"Numărul şi diversitatea înşelătoriilor cresc de la o lună la alta, iar dincolo de cifre vorbim despre victime care îşi pierd liniştea şi economiile. Tocmai de aceea, oamenii au nevoie de repere clare care să îi ajute să recunoască mai uşor tentativele de fraudă. Împreună cu partenerii noştri, punem la dispoziţie instrumente de informare şi promovăm soluţii simple de prevenţie, precum parola de familie. Pentru Mastercard, într-un ecosistem bazat pe plăţi digitale, încrederea şi siguranţa trebuie să meargă împreună", a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard pentru România şi Croaţia.
