O femeie din Cugir a fost înșelată cu aproape 69.000 de lei de persoane care s-au dat drept polițiști și reprezentanți ai BNR. Au folosit documente generate cu Inteligența Artificială.
O femeie din oraşul Cugir a reclamat faptul că a fost înşelată de persoane necunoscute cu ajutorul inteligenţei artificiale să le transfere suma de 68.989 de lei, iar pentru a-i câştiga încrederea escrocii s-au dat drept reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României şi Poliţiei Române.
"O femeie, în vârstă de 36 de ani, din oraşul Cugir, a fost contactată telefonic de către persoane necunoscute, care s-au prezentat drept reprezentant al Băncii Naţionale a României şi poliţist din cadrul Poliţiei Române. Pentru a-i câştiga încrederea, aceştia i-au transmis fotografii ale unor documente de legitimare, precum şi alte documente create cu ajutorul inteligenţei artificiale. Astfel, persoana vătămată a fost determinată să îşi transfere economiile din contul curent într-un cont bancar indicat de cei care au contactat-o. La scurt timp, aceasta şi-a dat seama că a fost victima unei înşelăciuni şi a sesizat Poliţia Oraşului Cugir", transmite IPJ Alba duminică într-un comunicat de presă.
Poliţia nu a reuşit să-i identifice pe autorii înşelăciunii
Cătălin Mihai Bota, agent principal de poliţie în cadrul Compartimentului de Investigaţii Criminale, a reuşit să blocheze suma transferată şi să recupereze integral cei 68.989 de lei, bani care au fost restituiţi persoanei vătămate.
Deocamdată, Poliţia nu a reuşit să-i identifice pe autorii înşelăciunii.
Poliţiştii îi avertizează pe cetăţeni să nu se lase convinşi de o fotografie a unei legitimaţii sau a unui document, deoarece acestea pot fi falsificate sau generate cu ajutorul AI.
IPJ Alba precizează că poliţiştii, medicii, reprezentanţii BNR, ai ANAF sau reprezentanţii altor instituţii nu sună niciodată pentru a cere transferuri bancare sau date personale, conform Agerpres.
Cum a fost înșelată o femeie din Harghita cu 40.000 de lei de escroci care au pretins că sunt de la „Poliție” și „BNR”
Cazul femeii din Cugir nu este singurul. Astfel de activități infracționale s-au înmulțit. Escrocii folosesc același scenariu sau unele similare. De exemplu, o femeie a fost înşelată cu suma 40.000 de lei printr-o metodă elaborate de fraudă informatică. Cazul a fost prezentat de şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Harghita, comisar-şef Ştefan Mircea Iordan, în contextul unei conferinţe de presă.
S-a dat drept polițist și a invocat un credit făcut de un urmărit Interpol: cum a fost păcălită o femeie din Harghita
Potrivit acestuia, poliţiştii au fost sesizaţi, prin apel la 112, de către victimă, care şi-a dat seama abia după mai multe ore că fusese înşelată.
Femeia a relatat că a fost contactată telefonic de un bărbat care s-a prezentat drept ofiţer al Poliţiei Române şi care i-a spus că o persoană urmărită prin Interpol ar fi contractat un credit pe numele său, avertizând-o că banca i-ar putea lua banii.
Convinsă că își protejează economiile, femeia a depus 40.000 de lei într-un ATM de criptomonede, convinsă de falși angajați ai BNR
Bărbatul i-a solicitat să depună toţi banii pe care îi avea în casă într-un cont al Băncii Naţionale a României, care se deschidea prin scanarea unui cod QR. Ulterior, victima a fost apelată de o femeie care s-a recomandat ca fiind angajată a Băncii Naţionale a României şi care i-a spus să se deplaseze la cel mai apropiat bancomat de criptomonede şi să depună banii pe care îi deţine.
Femeia a mers la un bancomat de criptomonede aflat într-un magazin alimentar din Odorheiu Secuiesc şi a depus suma de 40.000 de lei.
Precizările IPJ Harghita despre speța elaborată de înșelătorie
Şeful IPJ Harghita a subliniat că poliţiştii din Harghita nu s-au mai confruntat cu o speţă atât de ingenioasă şi a atras atenţia că, deşi numărul infracţiunilor informatice este în scădere, sumele pierdute de victime sunt tot mai mari.
La rândul său, inspectorul principal Kovacs Robert, de la Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din cadrul IPJ Harghita, a subliniat că speţa este elaborată, întrucât combină manipularea şi presiunea psihologică cu utilizarea unor instrumente cibernetice, precum portofelele de criptomonede, care sunt greu de urmărit ulterior.
Reprezentanţii IPJ Harghita au vorbit şi despre campaniile derulate de instituţie privind siguranţa în mediul digital, activităţile fiind orientate către comunităţi şi adaptate specificului judeţului, notează Agerpres.
Rețea de escroci care înșela români prin investiții false și deepfake, coordonată din call-centere din Ucraina
Ultimele anchete relevă faptul că există rețele întregi care se ocupă cu așa ceva, tot cu ajutorul Inteligenței Artificiale. Autoritățile din România, alături de cele din Republica Moldova și Ucraina au destructurat o întreagă rețea internațională de fraudă online de tip „investment scam”, cu call-centere în Ucraina, care a înșelat victime din țara noastră cu milioane de lei.
Autoritățile din România, Republica Moldova și Ucraina au desfășurat o operațiune internațională comună într-un dosar de fraudă informatică și înșelăciune legată de investiții. Au fost efectuate opt percheziții domiciliare în România și alte 17 Ucraina într-o rețea care folosea reclame online înșelătoare, ce promiteau câștiguri rapide din investiții în criptomonede sau acțiuni, inclusiv în companii cunoscute.
Victimele erau atrase să completeze formulare, apoi erau sunate de „consultanți” din call-centere. Aceștia le convingeau să depună bani pe platforme false și uneori să instaleze programe de acces la distanță, oferind astfel infractorilor control asupra dispozitivelor și conturilor bancare.
După ce victimele investeau sume mari, platformele dispăreau, iar comunicarea se oprea. Unele reclame erau promovate inclusiv cu videoclipuri deepfake generate cu AI, în care apăreau persoane publice.
Cum acționau, concret, escrocii
„Anchetele paralele, desfășurate în cele 3 state menționate mai sus, vizează activități infracționale săvârșite de la începutul anului 2023 până în prezent, îndreptate împotriva cetățenilor statului român, victimele fiind induse în eroare pentru a investi pe diferite platforme, în criptomonede sau acțiuni la diferite companii precum GAP INVEST, HIDROELECTRICA, BRUA, MACRO CAPITAL ș.a.
Astfel, autorii au creat și difuzat anunțuri publicitare, înșelătoare, în mediul online, prin care au promovat în mod fraudulos posibilitatea obținerii de profituri garantate, rapide și substanțiale, ca urmare a efectuării unor investiții prin intermediul unor platforme de investiții și tranzacționare prestabilite. Persoanele interesate depuneau cereri pe site-urile administrate de autori, exprimându-și intenția de a-și investi fondurile în criptomonede, acțiuni sau alte active. Ulterior, 'responsabilii cu efectuarea apelurilor' dintre autori, utilizând telefonia S.I.P. (Session Initiation Protocol), contactau persoanele care au depus cereri, le evaluau situația financiară și le direcționau către platforme fictive de tranzacționare, pe care potențialele victime depuneau fonduri în scopul activării conturilor.
În continuare, 'responsabilii cu păstrarea clienților' dintre autori, care lucrau cu persoanele ce depuseseră deja fonduri, le încurajau să efectueze investiții suplimentare, promițându-le randamente mari. După obținerea sumei maxime de bani de la victime, site-ul dispărea, iar orice comunicare cu 'responsabilii cu păstrarea clienților' înceta, ceea ce ducea la pierderea activelor victimelor.
Utilizând pseudonime în timpul conversațiilor online sau telefonice, autorii foloseau tehnici și metode de manipulare și persuasiune pentru a convinge victimele să investească fonduri pe platformele sau site-urile gestionate de autori. Mai mult, victimele au fost convinse să furnizeze și datele cardurilor lor bancare în vederea realizării investițiilor sau să-și instaleze pe dispozitive software-uri de acces la distanță, prin care autorii au reușit să obțină control asupra dispozitivelor electronice ale victimelor și, implicit, asupra aplicațiilor de internet banking, instalate pe aceste dispozitive.
Toate acestea au avut loc și în contextul promovării intense pe platformele de social media a numeroase materiale video, nereale, create cu ajutorul AI (inteligența artificială) care au promovat un conținut de tip 'deepfake', în care astfel de investiții ar fi fost încurajate de diverse persoane publice din România (prim-ministrul României, guvernatorul Băncii Naționale a României etc)”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Rețeaua, organizată în „call-centere”
În urma cercetărilor efectuate, s-a constatat că autorii sunt organizați în patru așa-numite „centre de intermediere telefonică” (call-centere), situate pe teritoriul Ucrainei. Până în prezent, au fost identificate 43 de victime, prejudiciul total stabilit fiind de aproximativ 3,6 milioane de lei.
În cadrul perchezițiilor domiciliare efectuate au fost identificate și ridicate peste 150 de sisteme informatice (flash USB-uri, monitoare, desktop-PC-uri, telefoane mobile, laptopuri, tablete), sume de bani în cuantum total de peste 157.000 de euro, ceasuri de lux, o armă de tip airsoft, înscrisuri și alte mijloace materiale de probă, ridicate în vederea continuării cercetărilor.
În prezent, în România sunt cercetate șapte persoane fizice, fiind depistate doar două dintre acestea, celelalte persoane aflându-se pe teritoriul altor state din afara spațiului Uniunii Europene, mai precizează sursa citată anterior.
CITEȘTE ȘI: Atenție! Înșelăciune cu numele ANAF: Apeluri telefonice prin care vă pot fi furate datele
