Într-un interviu acordat DCNews, președintele Colegiului Național al Asistenților Sociali, Doru Buzducea, anunță lansarea unor acțiuni publice pentru a atrage atenția asupra dezastrului din sistem.
Deficitul de personal, de două ori cât numărul angajaților
-Ce lipsește, în primul rând, în domeniul asistenței sociale din țara noastră?
-În primul rând, lipsesc profesinioștii, nu fiiindcă nu ar exista absolvenți ai facultăților de profil, ci din cauza dezinteresului autorităților, pentru atragerea și stabilizarea acestora, în ultimii 20 de ani. În România avem peste 30.000 de absolvenți de studii universitare în domeniul asistenței sociale, dar, numai 5.300 dintre aceștia sunt activi în sistemul de asistență socială. În același timp, se recunoaște un deficit de 11.000 de asistenți sociali în sistemul public, dar nu vedem niciun efort real de atragere a acestora în sistem, totul rămâne la stadiul declarativ. Datele vorbesc de la sine: doar 5.300 de absolvenți sunt activi (70% la stat, 30% în cadrul ONG-urilor), în condițiile în care media de vârstă este de 36 de ani a celor care profesează, într-o proporție covârșitoare femei (88%) și mame ce au în grijă propria familie, și asta cu un salariu de aproximativ 1.000 de RON, fără alte oportunități de dezvoltare profesională.
Viața persoanelor vulnerabile, afectată
-Care este situația, pe plan european?
- În timp ce la noi este întreținută o stare de total dezinteres față de profesie, în multe țări asistentul social este respectat și remunerat pe măsura muncii sale. În privința valorizării de care se bucură profesia de asistent social în țările Uniunii Europene, stau mărturie colegii ce pleacă să muncească ca asistenți sociali în țări ca Anglia, Italia, Franța, grație relațiilor și acordurilor pe care CNASR le-a stabilit cu partenerii din străinătate. Acolo, așa cum declară, sunt tratați cu respect și remunerați pe măsură.
-Până la urmă, suferă beneficiarii serviciilor de asistență socială?
-Evident, această situație afectează calitatea vieții grupurilor vulnerabile, pentru că în absența asistentului social, intervenția eficientă și profesionistă nu este posibilă. Știm cu toții situațiile prezentate de mass-media în care diferite categorii de persoane aflate într-o situație de dificultate, sunt tratate într-un mod care le răpește și ultima fărâmă de demnitate și adesea, le pune în pericol sănătatea și chiar viața. Problemele sociale care ar putea fi soluționate profesionist de asistenți sunt numeroase (copii rămași singuri acasă, copii abandonați în maternitate, violența între partenerii intimi, violența asupra copilului, persoane cu dizabilități, excluziunea socială a persoanelor de etnie rromă ș.a).
Posturile, ocupate de persoane cu alte calificări
-În multe localități nu există servicii de asistență socială.
-Așa este și pot spune că nu este normal ca accesul la servicii sociale să fie condiționat de așezarea geografică și de argumentele manageriale. La ce bun să dezvolți servicii sociale dacă tocmai cei cărora li se adresează nu le pot accesa? Este nevoie de existența asistentului social în fiecare unitate administrativ teritorială, la comune și la orașe. Nu ar fi o premieră pentru noi, legea actuală prevede această obligativitate, iar în perioada interbelică am avut dezvoltată o asemenea rețea rurală de asistență socială. Din păcate, salarizarea indecentă, precum și ocuparea posturilor de asistent social de către persoane cu atribuții în asistență socială dar cu alte calificări (drept, administrație publică, inginerie, etc.) sub paravanul statutului de funcționar public, întreține un sistem neprofesionist și care, așa cum unele studii o arată, total ineficient și deficitar din punct de vedere economic.
ONG-urile nu pot susține programe pe termen lung
-Organizațiile non-guvernamentale încearcă să suplinească lipsurile sistemului public?
-Nici viața organizațiilor non-guvernamentale nu este de invidiat. Avem o paletă largă de programe dezvoltate de diferite ONG-uri, care pot acorda beneficiarilor servicii individualizate, în cadrul comunității din care aceștia fac parte și care promovează și implementează participarea beneficiarilor în deciziile care îi privesc. Din păcate, aceste programe întâmpină dificultăți în ceea ce privește sustenabilitatea după terminarea finanțării, beneficiarii recad în situația mizeră în care se aflau. Ceea ce lasă impresia unei activități ineficiente și inconsecvente, care atrage un nivel ridicat de neîncredere în sistem.
Sistemul, în stadiul decăderii totale
-În concluzie, cum caracterizați situația?
-Am ajuns într-o situație nedreaptă și inumană în privința stadiului în care se află profesia de asistent social în România. Se spune că în viață este de multe ori nevoie să cazi cât se poate de jos pentru a te înălța ulterior, pentru a te reface, reconstrui și revigora altfel. Cred că am ajuns cu profesia de asistent social în acest stadiu, al decăderii totale din punct de vedere al atragerii absolvenților de asistență socială în sistem, ceea ce poate însemna un nou început pentru o reconstrucție, o regândire și o reașezare a profesiei în cadrul sistemului național de asistență socială.
-Ce va întreprinde Colegiul?
-Prin acest interviu, lansăm Cruciada Asistenților Sociali, un set de acțiuni publice ca modalitate de a readuce în atenția autorităților situația asistenților sociali din România. De altfel, în această campanie vrem să atragem toate forțele instituționale din România, executiv, legislativ, sectorul asociativ, instituțiile statului ce asigură siguranța națională, mass-media într-un scop comun: recunoașterea valorii profesiei de asistent social și reconstrucția sistemului românesc de asistență socială.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
