Ungaria are un nou preşedinte, în persoana lui Andras Baka. Acesta a fost votat de Parlament, cu 140 de voturi pentru şi doar 6 împotrivă.
Parlamentul Ungariei l-a ales marţi pe Andras Baka, fost şef al Curţii Supreme, în funcţia de preşedinte al ţării, informează MTI. Andras Baka, candidatul formaţiunii politice aflată la putere, Partidul Tisza, a fost ales şef al statului cu 140 de voturi pentru şi 6 împotrivă, în cadrul unui vot secret.
Parlamentul a ales un nou preşedinte după ce mandatul fostului preşedinte Tamas Sulyok s-a încheiat pe 20 iulie, în urma celei de-a 17-a modificări a legii fundamentale. Preşedinta Parlamentului, Agnes Forsthoffer, a exercitat între timp prerogativele de şef al statului.
Baka va prelua funcţia în a opta zi după anunţarea rezultatului alegerilor.
CITEŞTE ŞI Judit Polgar refuză propunerea premierului Peter Magyar de a deveni președinta Ungariei
Cine este Andras Baka. A fost preşedinte al Curţii de Apel Budapesta şi preşedinte al Curţii Supreme
Noul preşedinte al Ungariei, Andras Baka, ales marţi de Parlament, s-a născut pe 11 decembrie 1952 la Budapesta, iar după terminarea liceului şi-a continuat studiile la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Drept a Universităţii din Budapesta (ELTE) în 1973, unde a obţinut doctoratul în drept în 1978, informează agenţia ungară de presă MTI.
Din 1978 până în 1990 a fost cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice şi Drept al Academiei Maghiare de Ştiinţe, iar în perioada 1990 - 1998 a ocupat postul de director general al Colegiului pentru Administraţie Publică.
Din anii 1980 a predat ca profesor invitat la mai multe universităţi din Statele Unite, fiind invitat frecvent să susţină prelegeri în Franţa şi Germania, iar în 1988 a primit Premiul Tineretului Academic al Academiei Maghiare de Ştiinţe pentru realizările sale academice remarcabile.
Andras Baka este cercetător în domeniul drepturilor omului şi al drepturilor minorităţilor şi a publicat numeroase lucrări pe aceste teme.
A fost deputat din partea Forumului Democrat Maghiar (MDF) ca independent în perioada 1990-1991, în timpul primului mandat parlamentar după schimbarea regimului, perioadă în care a ocupat posturile de secretar al comisiei pentru drepturile omului, minorităţi şi afaceri religioase şi şef al grupului de lucru pentru drepturile omului al grupului parlamentar MDF.
În 1991, Andras Baka şi-a dat demisia din Parlament după ce a fost ales judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, unde a servit ca judecător până în 2008.
Între 2008 şi 2009 a fost preşedinte al Curţii de Apel din Budapesta, iar în iunie 2009 Parlamentul l-a ales preşedinte al Curţii Supreme pentru un mandat de şase ani. Pe lângă această funcţie, a deţinut şi postul de preşedinte al Consiliului Naţional al Magistraturii.
Pe 31 decembrie 2011, mandatul său a luat sfârşit conform prevederilor tranzitorii ale Legii Fundamentale, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012.
Curtea Supremă a fost înlocuită de Kuria, iar rolurile de şef al Kuria şi de şef al organismului administrativ judiciar au fost separate.
Andras Baka, care a criticat reforma judiciară, a fost împiedicat să candideze pentru funcţia de preşedinte al Kuriei de către noua legislaţie. Conform acesteia, candidaţii eligibili pentru ocuparea acestui post aveau nevoie să aibă cinci ani de experienţă judiciară în Ungaria.
Legislaţia cu forţă constituţională nu i-a permis să facă recurs în faţa instanţelor interne, aşa că s-a adresat CEDO.
În hotărâri finale, atât în primă instanţă în mai 2014, cât şi în apel în iunie 2016, instanţa cu sediul a Strasbourg a dat decizii împotriva Ungariei, afirmând că autorităţile ungare i-au încălcat lui Baka dreptul la libertatea de exprimare.
Conform hotărârii, fostul judecător şef a suferit, de asemenea, o încălcare a drepturilor omului ca urmare a modului în care a fost îndepărtat în mod prematur din funcţie.
După demitere, Andras Baka a activat ca judecător preşedinte în cadrul Kuriei.
Tamas Sulyok şi-a semnat singur demiterea
Amintim că preşedintele Ungariei, Tamas Sulyok, a promulgat recent cel de-al 17-lea amendament la Legea Fundamentală, care prevede încetarea mandatului şefului statului în funcţie în ziua următoare intrării în vigoare a modificării constituţionale, transmite MTI.
Amendamentul a fost promovat de guvernul condus de premierul Peter Magyar, liderul partidului TISZA (Respect şi Libertate), formaţiune de centru-dreapta, proeuropeană şi anticorupţie, care a câştigat alegerile din aprilie cu o majoritate de două treimi. Magyar a argumentat că măsura este necesară pentru punerea în aplicare a reformelor constituţionale şi instituţionale promise după schimbarea de guvern şi a susţinut că preşedintele Tamas Sulyok, ales de fosta majoritate Fidesz-KDNP, este asociat fostului regim.
Tamas Sulyok, ales în 2024 de Parlamentul ungar cu sprijinul majorităţii Fidesz-KDNP conduse de fostul premier Viktor Orban, ar fi trebuit să îşi încheie mandatul în martie 2029. În urma adoptării amendamentului constituţional, mandatul său va înceta însă la ora 00:00, pe 20 iulie. În conformitate cu dispoziţiile Legii Fundamentale, Agnes Forsthoffer, preşedinta Parlamentului, va exercita temporar atribuţiile şefului statului, potrivit declarațiilor premierului maghiar.
