Climatologii spun că fenomenul El Nino are 75% şanse să devină unul istoric, cel mai puternic înregistrat vreodată, astfel că 2027 ar putea fi cel mai călduros an din istoria măsurătorilor.
Potrivit măsurătorilor şi modelărilor, El Nino va continua să se intensifice până la atingerea punctului său maxim, la sfârşitul anului.
Există în prezent o probabilitate de 75% ca între octombrie şi decembrie să atingă un nivel de intensitate fără precedent de la debutul măsurătorilor în 1950.
În urmă cu o lună, NOAA estima o probabilitate de 69%.
Sinonim cu secete, inundaţii şi temperaturi record la scară mondială, fenomenul El Nino este o variaţie climatică naturală care revină la fiecare doi-şapte ani.
Apele de suprafaţă din centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial se încălzesc începând din primăvară, aducând în lunile care urmează modificări importante ale regimurilor vânturilor, presiunii şi precipitaţiilor la scară mondială.
La începutul lui septembrie, secretara Organizaţiei meteorologice mondiale (OMM), Celeste Saulo, a avertizat că actualul episod "ar putea fi mai puternic decât toate cele pe care le-am observat" până acum.
În trecut, El Nino a provocat sau a intensificat secete şi riscuri privind incendiile în anumite regiuni din Amazonia, America centrală, Indonezia şi Australia, perturbări ale musonului în India sau ploi diluviene în estul Africii.
Acest fenomen se adaugă, de altfel, la consecinţele schimbărilor climatice cauzate de activităţile umane, care intensifică în special fenomenele meteorologice extreme.
În anul care urmează unui fenomen El Nino, căldura înmagazinată în ocean este eliberată în atmosferă, contribuind în general la creşterea temperaturilor mondiale.
Numeroşi climatologi prognozează aşadar că anul 2027 va fi cel mai cald înregistrat vreodată, scrie Agerpres.
Cum va fi afectată România de Super El Niño
"Vom avea, într-adevăr, un fenomen nou, cu o intensitate maximă în iarnă. Și dacă vorbim deja de anomalii de peste 2 grade Celsius într-o zonă critică din Pacificul tropical, în noiembrie am putea ajunge la circa 4 grade Celsius peste ceea ce ar fi normal.
Asta ne duce la un episod fără precedent, care ar depăși inclusiv episodul din 2015 - 2016 la intensitate maximă. Mulți colegi climatologi care studiază fenomenul spun că suntem "în ape necunoscute". În orice caz, pentru Europa și pentru România, evident, impactul este unul indirect. Dar, așa cum arată studiile de până acum, acest impact indirect se face prin modurile de circulație din sectorul Atlanticul european și prin vortexul polar din iarnă. Ori, studiile arată că o sursa de căldură în Pacificul tropical poate favoriza episoade de iarnă mai severă în întreaga emisfera nordică, inclusiv în Europa. Oricum, dacă vor fi episoade cu condiții severe, ele vor fi limitate în timp.
În acest moment, nu putem spune clar care va fi localizarea lor în Europa, în America de Nord, în Asia, cu atât mai puțin în România. Totuși, ne putem aștepta, în orice caz, la fenomene extreme și în Europa.
Efectele directe sunt pentru Australia, care va avea, probabil, probleme cu o vară foarte secetoasă, cu incendii de vegetație mai ales în nord și est. În Africa de Sud va fi secetă, vor fi precipitații mult mai abundente în sudul Statelor Unite și în zone de pe coasta vestică a Americii de Sud, cea de la Pacific", a spus Roxana Bojariu, climatolog, într-un interviu recent pentru Antena 3.
