Fenomenul climatic El Nino ar putea atinge un vârf care nu s-a mai văzut de 1000 de ani, avertizează climatologul Roxana Bojariu.
Creşterea temperaturii medii în Pacificul tropical ar putea fi de peste 4 grade comparativ cu normalul zonei, dar şi cu normalul perioadei, ceea ce înseamnă că în luna decembrie El Nino va înregistra un record despre care cercetătorii spun că nu a mai fost văzut de 1000 de ani.
"Definiţia El Nino este ca timp de trei luni să depăşească cu 0,5 grade Celsius media de temperatură pe o zonă. În august s-a atins o creştere cu 2,7 grade Celsius faţă de normalul perioadei. Foarte mult! Aceasta este ultima cifră din august, dar de obicei fenomenul are intensitate maximă în iarna care urmează declanşării sale. E un fenomen ieşit din comun şi e un forţaj extraordinar. Toţi colegii mei climatologi spun că navigăm pe ape necunoscute.
Practic, estimările arată că în decembrie am putea avea o anomalie în acea zonă critică din Pacific, o creştere a temperaturii de peste 4 grade Celsius faţă de normalul perioadei şi normalul zonei. Ori aşa ceva nu s-a mai atins în ultimii 1000 de ani, conform unor estimări.
Cel mai puternic fenomen El Nino înregistrat a fost în 2015-2016, când la apogeu, în iarnă, s-a atins o anomalie în zona critică de aproximativ 3 grade Celsius.
El Nino are efecte globale, dar cuplajul şi dezvoltarea lui se fac în Pacificul tropical. E un ciclu, sau un cvasi-ciclu, dar intensitatea lui este foarte mare.
Dacă urmărim temperatura medie globală observăm clar tendinţa crescătoare. În ultimii ani observăm clar cât de mult creşte temperatura medie globală. Practic, o amplificare a încălzirii globale", a declarat Roxana Bojariu în cadrul conferinţei DC MEDIA GROUP "Schimbările climatice și impactul în economie".
Fenomene severe în a doua parte a iernii
Climatologul avertizează că în a doua parte a iernii ne-am putea confrunta cu episoade climatice severe. Însă, pentru că fenomen atât de puternic nu a mai fost înregistrat de 1000 de ani, cercetătorii din domeniu spun că suntem în ape necunoscute, astfel că episoadele severe ar putea lovi oricând. În plus, Europa ar putea fi afectată şi de probleme în lanţurile de aprovizionare.
"Ce se întâmplă cu El Nino? Deja avem efecte. Incendii în Indonezia, de exemplu. Un anotimp al uraganelor foarte liniştit în Atlantic, dar un anotimp al taifunurilor foarte agitat în Pacific. Deci, deja acel forţaj îşi face efectul. De aceea, spun că suntem în ape necunoscute.
Există studii care ne arată că pentru Europa efectul nu este unul direct, ca în Indonezia sau ca în sudul SUA, unde oamenii aşteaptă deja inundaţii. În Indonezia şi Australia se aşteaptă secetă. Dar afectarea lanţurilor de aprovizionare poate afecta Europa.
Ce se întâmplă în Europa? Avem câteva informaţii. Episoadele El Nino nu afectează direct, ci prin circulaţiile din sectorul atlantico-european. Avem o probabilitate crescută de episoade severe, mai ales în partea a doua a iernii. Aşa arată studiile din trecut. Dar repet, noi nu am înregistrat un fenomen de asemenea amploare, aşa că incertitudinile sunt mari. Va trebui să fim foarte pregătiţi, să actualizăm permanent informaţiile, să vedem ce se întâmplă cu aceste variabilităţi care îşi pun amprenta. 2027 va fi clar un an record, va detrona probabil 2024 ca cel mai cald an în înregistrări", a mai spus Roxana Bojariu.
