Ce soluție ar putea fi pentru turiștii care vor să meagă la Constanța, dar se tem de drone?
Japonia și Coreea de Sud sunt parteneri strategici. Aceste două țări sunt supuse permanent unor provocări venite dinspre Coreea de Nord și, posibil, dinspre China. Vorbim despre drone submarine, drone maritime, spioni și alte amenințări de acest tip.
Ce fac aceste două țări: Japonia și Coreea de Sud? Au și zonă de coastă foarte întinse, de mii de kilometri. Folosesc sisteme de detecție și radare, dar și plase speciale care pot opri, încurca, captura sau semnaliza apropierea unor drone maritime ori submarine.
În cazul submarinelor, eficiența depinde de adâncimea apei. Nu poți folosi astfel de plase la 50 sau 100 de metri adâncime, însă în zonele de coastă ele pot fi utile. După cum am văzut, o dronă se poate încurca în aceste plase, iar sistemul respectiv îi poate bloca deplasarea. Prin urmare, plasele oferă protecție.
În cazul nostru, Portul Constanța nu poate fi izolat complet cu astfel de plase, deoarece traficul naval este foarte intens. Navele intră și ies permanent, iar plasele ar trebui montate și demontate constant, ceea ce nu este fezabil.
În schimb, ele ar putea păzi intrarea în port, pentru că o dronă maritimă nu sare peste obstacole și nu vine pe uscat. Așteaptă în apă. Așadar, porturile și alte obiective strategice pot fi apărate cu astfel de sisteme.
Noi vorbim acum despre port, dar știm și de zona de plajă unde turiștii s-au speriat. În mod normal, România ar putea apela rapid la prietenii noștri sud-coreeni sau a japonezi.
S-ar putea achiziționa rapid câteva zeci de kilometri de plasă anti-drone. Există o întreagă industrie în zona Asia-Pacific care produce inclusiv plase de protecție împotriva rechinilor, iar aceste soluții ar putea fi adaptate.
Mă gândesc că japonezii și sud-coreenii au deja în rezervă sisteme specifice pentru astfel de situații, astfel încât sezonul estival 2026 să nu fie afectat din perspectiva turiștilor.
La 100-200 de metri de țărm, acolo unde adâncimea apei permite, asemenea sisteme ar putea fi instalate.
Ce urmărește, de fapt? O dronă maritimă rătăcită sau deviată. Un atac asupra litoralului românesc poate fi exclus. Nu este probabil ca Rusia să declanșeze un atac direct asupra unei țări NATO.
Însă putem vorbi despre o dronă aflată în derivă, despre o mină plutitoare sau despre o dronă căreia i-a fost preluat controlul. Vorbim strict despre amenințări maritime.
O astfel de dronă poate fi oprită de un sistem cu flotoare și plase. Iar chiar dacă nu va mai apărea nicio altă dronă, turiștii vor fi mai liniștiți.
