În fiecare vară, mii de absolvenți de liceu iau una dintre cele mai importante decizii din viața lor. Aleg facultatea pe care speră să își construiască viitorul. Pentru unii este o alegere făcută din pasiune. Pentru alții, decizia este influențată de familie, de prestigiul unei profesii sau de promisiunea unui salariu mai bun. Dincolo de emoția admiterii, cifrele încep însă să contureze o imagine care spune multe despre direcția în care se îndreaptă România.
Primele rezultate din sesiunea de admitere arată că interesul candidaților se concentrează în jurul unui număr restrâns de specializări. Medicina continuă să fie una dintre cele mai dorite facultăți din țară. Psihologia înregistrează una dintre cele mai mari concurențe, iar Dreptul, Limbile Străine și Arhitectura rămân printre opțiunile preferate. În același timp, apare o schimbare care începe să se vadă din ce în ce mai bine. Informatica pierde teren în fața programelor dedicate Inteligenței Artificiale, domeniu care atrage tot mai mulți candidați.
Tema a fost analizată în cadrul ediției speciale DC Edu, realizată de prof. univ. dr. Sorin Ivan, alături de jurnalistul Val Vâlcu și Robert Florea, director adjunct al Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională.
„Una dintre cele mai mari concurențe, dacă putem spune așa, este la Facultatea de Psihologie”, spune jurnalistul Val Vâlcu.
„Noi am creat așa un top ad hoc, să zicem, al facultăților, al specializărilor vizate de către tinerii absolvenți de liceu, tinerii bacalaureați, să zicem așa. În acest top ar fi Medicina, Psihologia, Limbile Străine, Dreptul, desigur Informatica. Dar aici trebuie o precizare. Am observat un anumit declin al programelor de Informatică în favoarea unuia nou, crește peste noapte, Inteligența Artificială. Există deja programe de licență de Inteligență Artificială, iar tinerii se reorientează de la ceea ce numim Informatică înspre această nouă specializare, sigur, care derivă din Informatică.
Deci aceasta ar fi ierarhia pe care am constituit-o noi din observarea realității. Sigur că de aici începe discuția. La Medicină sunt în continuare, la UMF Carol Davila, care e cea mai prestigioasă, mă rog, și la UMF Iuliu Hațieganu din Cluj, Iași etc. În învățământul particular, Medicina e în top patru, cinci pe loc. Apoi Psihologia, o concurență și mai mare. Deci, mă rog, e relativ topul nostru. Științele Educației ar trebui, ca să venim în teritoriul CMBRAE, acest PIPP, numit PIPP, înseamnă Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar”, completează prof. univ. dr. Sorin Ivan.
CITEȘTE ȘI: Admitere facultate 2026. Semnal din învățământ. ”Realitatea spune altceva, sunt prea mulți absolvenți”
De ce aleg tinerii aceleași facultăți?
Dincolo de statisticile admiterii, vrem să aflăm ce îi determină pe tineri să aleagă anumite facultăți și să ignore altele? Răspunsul nu poate fi redus la un singur factor. Pentru unii contează prestigiul profesiei. Pentru alții, perspectiva unui salariu mai bun sau siguranța unui loc de muncă. Există însă și o componentă personală, greu de măsurat în statistici. Un profesor care i-a inspirat în liceu, un părinte care i-a îndrumat sau chiar imaginea pe care o au despre o anumită profesie pot influența decisiv alegerea.
Val Vâlcu atrage atenția că succesul unei facultăți nu înseamnă automat și o carieră în domeniul respectiv.
„Ce îi motivează pe absolvenți? Prestigiul profesiei, veniturile prezumate, modelul familial, modelul din liceu. L-am întrebat pe domnul Pânișoară de ce se duc la Istorie, la facultate, atât de mulți și nu merg după aceea să predea la Școala 148 sau la școala din Fierbinți. Au avut un profesor bun în liceu, de Istorie, le-a plăcut, li s-a părut interesant, dar după facultate se duc la o corporație, lucrează în alte joburi, în domenii care nu au legătură cu domeniul de licență”, spune Vâlcu.
Facultatea nu mai reprezintă întotdeauna un drum către profesia pentru care pregătește. Tot mai mulți absolvenți își folosesc diploma ca punct de plecare, iar ulterior își construiesc cariera în cu totul alte sectoare. Robert Florea, director adjunct al Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, spune că fenomenul este mult mai complex decât pare și că, în prezent, nu există suficiente cercetări care să explice în detaliu traseele academice și profesionale ale tinerilor.
„Apropo de tot ceea ce înseamnă traseele academice și, ulterior, care se operaționalizează în trasee profesionale, de fapt ocupaționale, mai degrabă, ele, din câte știu eu, nu au fost supuse unei investigații particulare, în mod specific, astfel încât noi, la momentul acesta, să avem un fundament analitic din care să extragem niște observații care să fie validate în realitatea din momentul acesta, de exemplu, al admiterii la facultate.
Vă pot spune, însă, în felul următor. Există niște relații pe care eu le-aș face în conexiune cu, de exemplu, un studiu pe care noi, ca instituție, îl realizăm în fiecare an și care îi privește pe absolvenți, mai exact opțiunile școlare și profesionale ale elevilor de clasa a VIII-a. Nu neapărat că opțiunile pe care le bifează în chestionarul respectiv, care li se aplică în clasa a VIII-a, rămân definitive, rămân încremenite până la finalul liceului. Este doar o intenție a lor.
Sunt, cumva, niște trasee care se văd în intenția acestor elevi, în sensul că, de exemplu, dominante sunt opțiunile lor pentru zona de învățământ liceal teoretic. Aici urmează o subdiviziune între zona de Matematică, respectiv științele reale, și zona disciplinelor umaniste. Dominantă este zona științelor reale, Matematică-Informatică, Matematică și Informatică și așa mai departe. După aceea urmează, cu o pondere ceva mai mică, teritoriul umanioarelor, să le spunem așa”, spune Robert Florea.
Semnalul care apare încă din clasa a VIII-a
Observația făcută de Robert Florea este importantă deoarece ne face să ne gândim și la câțiva ani înainte de admiterea la facultate. Primele opțiuni educaționale se conturează încă din gimnaziu, atunci când elevii aleg profilul de liceu. Potrivit studiilor realizate anual de CMBRAE, cei mai mulți elevi își doresc să urmeze un liceu teoretic, iar în interiorul acestuia domină profilurile de Matematică și Informatică sau Științele Naturii. Profilurile umaniste continuă să atragă elevi, însă într-o proporție mai redusă.
Aceste intenții nu rămân întotdeauna neschimbate până la finalul liceului, însă ele oferă indicii importante despre modul în care se formează preferințele unei generații. Specialiștii spun că alegerile făcute la 14 sau 15 ani influențează opțiunile pentru facultate și, ulterior, pentru piața muncii.
Val Vâlcu: „De ce nu merg elevii spre liceele tehnologice? Te opresc să dai la facultate?”
Robert Florea: „Aș putea să fac o observație cu caracter foarte general și să spun că noi, ca societate, suntem o societate de status. Adică ne interesează foarte mult, pe noi, ca membri ai comunității, statutul nostru, începând de la intrarea în învățământul obligatoriu și până la finalizarea lui, în general, mai ales în mediul urban.
Atunci o să fac următoarea corelație. Ce anume îi animă pe acești elevi de clasa a VIII-a, de exemplu, ca să mergem puțin în istorie și să înțelegem niște cauze sau niște rădăcini ale unor fenomene ulterioare. Cu cine se consultă cel mai mult copiii, elevii de clasa a VIII-a, în ceea ce privește traseul lor educațional ulterior, la nivel liceal? Cu părinții. După care urmează grupul de prieteni și undeva spre final, profesori, diriginte sau profesorul consilier”.
URMĂRIȚI INTEGRAL EDIȚIA SPECIALĂ DC EDU:
