Consiliul Provizoriu de Uniune Națională a fost un organism provizoriu de conducere a României în perioada dintre 9 februarie 1990 și 20 mai 1990, când au avut loc primele alegeri care au urmat Revoluției.
CPUN a luat ființă după ce strada a cerut ca deciziile să fie luate într-un organism democratic, nu de către cei care au preluat puterea după Revoluție. Astfel, CPUN a fost format în proporții egale din membri ai Consiliului Frontului Salvării Naționale, condus de Ion Iliescu, și din reprezentanți ai partidelor politice nou-înființate.
[citeste si]
Legea partidelor politice în vigoare la acea vreme îngăduia înființarea unui partid politic cu numai 251 de membri. Astfel, în CPUN au primit locuri partide politice nereprezentative pentru societatea românească, așa numite ”partide de buzunar”, formațiunile politice de opoziție cu adevărat reprezentative fiind reduse la o reprezentare simbolică.
În aceste condiții, s-a diluat masiv capacitatea de a se lua decizii importante. Erau discuții de șapte-opt ore, după care nu se putea trage nicio concluzie. Ședințele erau caracterizate prin scandaluri și dese certuri între participanți. Cuvântările opozanților lui Ion Iliescu în cadrul CPUN erau deseori întrerupte prin tropăieli și gălăgie. Criticilor lui Ion Iliescu le era contestată legitimitatea, pe motiv că aceștia n-ar fi participat la revoluție, n-au stat sub gloanțe.
Cam asta ar putea fi desfășurarea acțiunii și astăzi la Palatul Cotroceni: o sală cu sute de oameni cu dorințe și interese diferite, în care fiecare își va spune punctul de vedere, dar unde va fi extrem de dificil să se ajungă la un numitor comun. La fel s-a întâmplat în CPUN, care n-a luat nicio decizie majoră, iar puterea și influența au rămas într-un final la CFSN.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
