Senatul cere oprirea demersurilor privind extinderea votului cu majoritate calificată în politica externă a UE, după ce ministra de Externe, Oana Țoiu, a semnat o scrisoare pe această temă. Aceasta a răspuns acuzațiilor, spunând că dreptul de veto al României „rămâne intact”.
Senatul a adoptat luni, în plen, o Declaraţie privind apărarea dreptului României de a-şi proteja interesele naţionale în cadrul Politicii Externe şi de Securitate Comune (PESC) a Uniunii Europene, în care se evidenţiază lipsa unui mandat politic şi parlamentar transparent al ministrului interimar al Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, în materia anulării mecanismului de vot unanim la nivelul Consiliului UE în chestiuni de politică externă şi securitate comune.
Au fost înregistrate 64 de voturi „pentru” (PSD, AUR, PACE - Întâi România), 29 „împotrivă” (PNL şi USR) şi 9 abţineri (UDMR).
Senatul cere oprirea demersurilor privind schimbarea regulilor de vot în UE
Potrivit documentului, Senatul reafirmă importanţa fundamentală a apartenenţei României la Uniunea Europeană, dreptul legitim şi esenţial al de a-şi proteja interesele naţionale vitale în cadrul Politicii Externe şi de Securitate Comune a UE şi constată „cu îngrijorare” că participarea ministrului interimar al Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, la demersurile „Grupului de prieteni” privind extinderea utilizării votului cu majoritate calificată (QMV) în PESC, (...) asumat prin semnătura ministrului Ţoiu şi materializat prin scrisoarea celor 11 miniştri ai afacerilor externe din state membre ale UE, reprezintă „o opţiune politică cu consecinţe potenţial semnificative asupra capacităţii statului român de a-şi proteja interesele naţionale”.
„Senatul solicită Guvernului demis al României şi MAE stoparea imediată a oricăror demersuri privind utilizarea votului cu majoritate calificată în PESC, prin încetarea participării reprezentanţilor României la activităţile acestui grup şi notificarea corespunzătoare a celorlalte state participante; să nu susţină activarea, extinderea sau aplicarea unor mecanisme prevăzute de tratatele UE care ar conduce la extinderea majorităţii calificate în PESC (...) fără o consultare parlamentară prealabilă şi fără un mandat politic explicit; să prezinte Parlamentului României, în termen de 15 zile de la adoptarea prezentei declaraţii, toate documentele relevante privind participarea României la „Grupul de prieteni„; explicaţii oficiale şi publice Guvernului demis al României privind efectuarea unui demers oficial al ministrului interimar al afacerilor externe al României de natură să schimbe în perspectivă poziţia statului român, în condiţiile unor competenţe limitate ale unui Executiv demis”, se arată în document.
Declaraţia Senatului cere lămuriri dacă „în mod oficial ministrul interimar al Afacerilor Externe a avut un mandat expres, anterior datei de 1 septembrie 2026, pentru semnarea documentului comun privind limitarea utilizării veto-ului şi explorarea extinderii votului cu majoritate calificată în PESC” şi, în caz afirmativ, să transmită Parlamentului actul prin care acest mandat a fost acordat.
Senatul mai cere Guvernului: să clarifice dacă semnătura reprezentantului României pe documentul din 1 septembrie 2026 constituie sau nu „un angajament politic” al României de a susţine ulterior activarea unor mecanisme de extindere a QMV în PESC şi, în caz afirmativ, în ce limite; să precizeze dacă l-a informat în prealabil pe această temă pe preşedintele României; să informeze Parlamentul cu privire la toate demersurile întreprinse în acest sens.
„Senatul reafirmă că dreptul României de a se opune, în condiţiile tratatelor, unei decizii PESC contrare intereselor sale naţionale fundamentale specifice reprezintă un instrument legitim de protecţie a interesului naţional şi nu poate fi prezentat drept o formă de 'obstrucţionism' doar pentru faptul că România refuză să accepte o decizie europeană, mai ales în actualul context internaţional; consideră că abţinerea constructivă nu poate fi prezentată ca echivalent funcţional al dreptului de veto, întrucât, în condiţiile art. 31 alin. (1) TUE (Tratatul privind Uniunea Europeană, n.r.), statul care recurge la această formă de abţinere nu împiedică adoptarea deciziei şi acceptă faptul că aceasta angajează Uniunea; consideră că solicitarea ca exercitarea veto-ului să fie condiţionată de prezentarea unor „motive vitale„ şi de justificare a acestora în faţa celorlalte state membre nu trebuie să devină un instrument politic de transformare a unanimităţii într-un drept de opoziţie condiţionat sau de facto subordonat majorităţii”, se mai arată în document.
Prin această Declaraţie se mai solicită Guvernului României să apere în cadrul Uniunii Europene principiul potrivit căruia orice extindere a votului cu majoritate calificată în PESC trebuie să fie precedată de un acord politic explicit al României, (...) să asigure o poziţie coerentă şi unitară a statului român în această materie, să evite asumarea unor angajamente politico-internaţionale care pot afecta pe termen lung arhitectura decizională europeană fără o dezbatere instituţională şi parlamentară corespunzătoare. Se subliniază că interesele strategice ale României în regiunea Mării Negre, Republica Moldova, Ucraina, securitatea Flancului Estic, protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, securitatea energetică şi relaţia transatlantică reprezintă interese naţionale fundamentale, care nu pot fi lăsate la discreţia unei majorităţi calificate formate din alte state membre.
Conform documentului, celelalte state membre care consideră că unanimitatea trebuie menţinută în domeniul PESC sunt invitate să intensifice cooperarea interguvernamentală în vederea apărării acestui principiu şi să prevină transformarea excepţiilor de la unanimitate în noua regulă de adoptare a deciziilor.
Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru afaceri europene ale Senatului - se menţionează în document - ar trebui să organizeze o dezbatere instituţională privind efectele extinderii QMV în PESC asupra suveranităţii decizionale a României şi asupra capacităţii acesteia de a-şi proteja interesele naţionale fundamentale.
„Senatul reafirmă că România este un stat membru loial şi constructiv al Uniunii Europene, dar că loialitatea faţă de proiectul european nu poate fi confundată cu renunţarea voluntară la instrumentele juridice prin care România îşi protejează securitatea, interesele strategice şi suveranitatea decizională, inclusiv în actualul context internaţional şi intern în Uniunea Europeană, plin de provocări; constată că eficientizarea procesului decizional european trebuie realizată printr-un efort suplimentar pentru realizarea consensului între statele membre, nu prin diminuarea mecanismelor de protecţie ale statelor care nu acceptă o anumită orientare politică”, stipulează Declaraţia adoptată de Senat.
Guvernului i se mai solicită stoparea tuturor demersurilor politice al căror obiectiv îl constituie extinderea QMV în domeniul PESC, până la obţinerea unei eventuale decizii politice interne explicite şi a unei consultări parlamentare corespunzătoare.
Oana Țoiu: „Pe scurt: este o minciună”
Ministra de Externe a reacționat la demersul din Senat și a respins acuzațiile, într-o postare pe Facebook. Aceasta a spus că afirmația că România renunță sau își pierde dreptul de veto în UE este „o minciună cap-coadă”.
„Vreau să fiu foarte clară de la bun început: este o minciună cap-coadă că România renunță sau își pierde dreptul de veto în Uniunea Europeană. În timp ce ei fabrică scenarii acasă, eu sunt la Consiliul Afaceri Externe, unde am aprobat, prin acord unanim, sancționarea a peste 1.500 de persoane și entități care susțin Rusia în război (adăugarea lor pe lista de sancțiuni a UE). Este, practic, cel mai mare pachet de acest fel adoptat până acum”, a scris Oana Țoiu.
Aceasta a subliniat că scrisoarea semnată de cele 11 țări nu anulează dreptul de veto, iar modificarea regulilor de vot nu se poate face automat.
„Înțeleg, totuși, că unora le este mai ușor să se lupte cu morile de vânt. Iată care este realitatea: În primul rând, renunțarea la veto nu se poate face peste noapte: în domeniul militar, niciodată, conform Tratatelor. Iar în celelalte decizii este posibil doar dacă liderii propun cu unanimitate parlamentelor naționale, care au apoi la dispoziție șase luni pentru dezbatere. Parlamentul nostru nu dezbate așa ceva pentru simplul motiv că o asemenea propunere nu există. Dezbate, în schimb, o minciună periculoasă pentru încrederea oamenilor în UE, invocând o scrisoare între miniștrii de externe”, a adăugat ea.
„Dreptul de veto al României rămâne intact”
Oana Țoiu a respins acuzațiile, adăugând că „veto-ul rămâne intact”, dar acesta trebuie „explicat din perspectiva interesului național”.
„Scrisoarea spune însă doar că veto-ul trebuie explicat din perspectiva interesului național. Explicația nu are nevoie de aprobări din partea nimănui: dreptul de veto rămâne intact. De ce sunt ei atât de revoltați că nu ar putea folosi veto-ul României cu ușurință în interesul altor țări.
Pe scurt: este o minciună. România are putere în UE atunci când are și politicieni cu curajul să o folosească, nu doar să se plângă. Și ca ridicolul să fie expus, iată cum textul scrisorii invocate stipulează clar că, indiferent de ce majoritate există, orice stat membru poate bloca o decizie: 'Înțelegem că, în cazul în care o decizie PESC urmează să se adopte cu majoritate calificată, fiecare stat membru se poate opune acesteia „din rațiuni vitale de politică națională pe care le prezintă', astfel cum este prevăzut în Tratate. De asemenea, în conformitate cu Tratatele, ne angajăm să prezentăm aceste motive de o manieră cuprinzătoare, astfel încât să facilităm consultări reale și eforturi de a găsi o soluție acceptabilă pentru toate statele membre”, a conchis șefa MAE.
Documentul va fi transmis preşedintelui, prim-ministrului, MAE, Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE, Consiliului Uniunii Europene, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, parlamentelor naţionale ale statelor membre ale UE, „ca expresie a preocupării Senatului României faţă de necesitatea menţinerii unui echilibru real între eficienţa acţiunii externe europene şi protejarea intereselor naţionale ale statelor membre”, scrie Agerpres.
