Americanii votează pe 3 noiembrie la alegerile de la jumătatea mandatului, un scrutin cu miză majoră pentru Donald Trump. Tudor Curtifan a explicat la Euronews România ce riscă republicanii, ce șanse au democrații și ce semnale ar putea transmite rezultatul pentru Europa.
Cetățenii Statelor Unite ale Americii se prezintă la urne pe 3 noiembrie pentru alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, un scrutin cu miză importantă pentru Donald Trump. Rezultatul va arăta dacă republicanii reușesc să păstreze controlul asupra Congresului sau dacă democrații vor obține o majoritate care ar putea limita capacitatea președintelui de a-și promova agenda politică. Potrivit lui Tudor Curtifan, „politicile lui Donald Trump nu se vor schimba radical după aceste alegeri”.
„Donald Trump are în continuare o putere uriașă, din perspectiva mandatului de președinte al SUA. E șeful Executivului și are ca atribuție principală politica externă”, a spus acesta.
Spre deosebire de alegerile prezidențiale din 2024 și chiar cele din 2020, liderii europeni au fost mai rezervați de această dată în a da mesaje politice de susținere pentru una dintre cele două tabere. Potrivit lui Tudor Curtifan, Europa se va confrunta anul viitor cu un val de alegeri foarte complicat în mai multe țări.
„De data aceasta, liderii europeni au făcut un pas în spate și nu s-au implicat foarte mult - nici cu mesaje politice - în ceea ce privește campania electorală din SUA.
Anul 2027 va fi foarte greu în Europa, vor fi alegeri în Franța în aprilie, vor fi alegeri în landuri importante din Germania, vor fi alegeri în Polonia, apropo de ce s-a întâmplat zilele trecute acolo, vor fi alegeri și în statele baltice. Va fi un an complicat pentru Europa din acest punct de vedere”, a explicat redactorul-șef Defense România.
![]()
Foto: Agerpres
Republicanii ar putea pierde statul Texas. Tudor Curtifan: „Dacă se schimbă macazul, e un semnal și din perspectivă economică”
Pentru prima dată după 1988, statul Texas ar putea da un senator democrat, în persoana lui James Talarico. Acest lucru va fi un semnal negativ pentru Partidul Republican, care ar putea înregistra pierderi și în state din Midwest, a precizat Tudor Curtifan.
„Probabil că dacă democrații se vor impune și în Senat, va fi o luptă internă puternică în următorii doi ani între Donald Trump și noua majoritate a Congresului, cu negocieri, probabil cu foarte multe veto-uri din partea președintelui, ceea ce îi va forța și pe democrați să se întoarcă după 1-2 luni și să renegocieze cu președintele Trump. Va fi o bătălie internă și se va pregăti 2028.
Este foarte important să ne uităm ce se va întâmpla în Texas, pentru că dacă James Talarico va reuși să se impună în Texas, ar fi primul democrat din acel stat care câștigă un loc în Senat după 1988. E un fief republican foarte important acolo.
Va fi interesant de văzut cum va vota acum comunitatea hispanică, cea care anterior a votat masiv pentru Donald Trump, va fi important de văzut cum vor vota statele din Midwest, Michigan, Ohio, Iowa, unde sunt comunități muncitorești foarte mari, care au votat cu Donald Trump. Dacă se schimbă macazul, e un semnal și din perspectivă economică”, a conchis, la Euronews România, Tudor Curtifan, redactor-șef Defense România.
Rezultatul alegerilor și direcția startegică a SUA
Într-un interviu exclusiv oferit DC News, Ștefan Popescu, analist de politică externă, a precizat că, „indiferent de rezultat, vom avea o Americă mult mai focalizată pe problemele interne”.
„Oricare ar fi rezultatul, fie că democraţii obţin numai controlul Camerei Reprezentaţilor, fie că se produce scenariul cel mai negativ pentru administraţia Trump, adică un Congres complet câştigat de democraţi, va urma o luptă politică şi mai ascuţită în perspectiva alegerilor de peste doi ani. Atunci, miza este Casa Alba, succesorul lui Donald Trump, perenitatea curentului MAGA, dar şi controlul asupra Partidului Republican”, a spus Ștefan Popescu pentru DC News.
El a mai adăugat că, după aceste alegeri, Statele Unite ale Americii vor fi mult mai puţin dispuse să se investească în misiuni externe, în proiecţia puterii pe harta lumii.


