EXCLUSIV  Paradox cu prețul la pompă în România. Ce ar fi însemnat, de fapt, închiderea Strâmtorii Ormuz

„La noi e de ajuns să se spună la televizor că se închide strâmtoarea sau că vor crește prețurile, că la pompă imediat vor crește prețurile”, afirmă Mircea Coșea, criticând lipsa de reacție și de reglementare a autorităților din România. Potrivit acestuia, instituțiile statului care ar trebui să protejeze consumatorii, începând cu ministerul de resort și terminând cu ANPC, nu funcționează eficient, astfel că piața reacționează la impulsuri emoționale.

Specula și haosul reglementării

Economistul subliniază că, în mod normal, prețurile la carburant ar trebui să rămână neschimbate până la epuizarea stocurilor la costul vechi. Totuși, realitatea din România contrazice orice logică economică. „Până la data eliminării stocurilor n-ar trebui să mărească prețul, însă eu vă garantez că dacă Strâmtoarea Ormuz s-ar închide, prețul va crește începând de mâine-poimâine și se va spune că din cauza asta au crescut prețurile”, spune economistul.

Problema, în opinia lui Coșea, este lipsa unei intervenții active a statului în reglementarea pieței și în combaterea comportamentului speculativ. Lipsa de control asupra practicilor anti-monopol permite crearea unei presiuni subiective, nu justificate de realitățile economice. „În lipsa unei reglementări a pieței în sensul controlului pieței și activităților anti-monopol fac posibil ca în România să existe o presiune subiectivă asupra pieței, nu obiectivă, și mă aștept ca prețurile să crească”, explică economistul.

O șansă strategică pentru România

În paralel cu aceste posibile efecte la nivel național, Uniunea Europeană se confruntă cu o dilemă strategică majoră. Eventuala blocare a unui culoar esențial pentru livrările de petrol și gaze accelerează tranziția deja anunțată către o independență energetică față de Rusia. Coșea amintește că această orientare a fost deja formulată de Comisia Europeană și preluată în mod special de Germania. „Uniunea Europeană este deja orientată pe o nouă politică, care a fost anunțată și la nivelul Comisiei UE, dar mai ales la nivelul Germaniei. Anume, în perioada următorilor ani, pentru aproximativ 2 ani, Uniunea Europeană își propune să renunțe la dependența de producția rusească de energie, fie ea gaz sau petrol”, precizează acesta.

În acest context de reconfigurare geopolitică, România are o șansă istorică de a se poziționa ca un actor energetic regional. Un recent semnal din partea Comisiei Europene confirmă faptul că una dintre sursele majore de aprovizionare cu gaze ale continentului ar putea deveni chiar România, odată cu începerea exploatărilor din Marea Neagră. „O veste bună este că, acum o săptămână, din informațiile pe care le am, Uniunea Europeană, de la nivel de comisar european, a afirmat că una dintre sursele importante de aprovizionare a Europei cu gaz va fi România prin începerea extracției la Marea Neagră”, amintește el.

Pentru ca acest potențial să devină realitate, este nevoie de viziune politică, decizii coerente și politici economice solide. România dispune de resurse importante nu doar în Marea Neagră, ci și în zăcămintele de la Caragele, iar progresul în domeniul energiei regenerabile capătă o relevanță tot mai mare. „Rămâne de văzut dacă cei care vor forma viitorul guvern vor sesiza acest lucru și vor fi capabili să pună în practică unele măsuri de aducere a unor avantaje acestor capacități pe care România le are de a deveni o forță energetică. Nu numai gazul din Marea Neagră, dar mai este și la Caragele și, în sfârșit, suntem într-un progres important și cu energia regenerabilă. Putem deveni un furnizor important”, conchide Mircea Coșea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News