În fiecare an, în data Calendarul Ortodox este amintit Sfântul Antim Ivireanul, prăznuit de Biserica Ortodoxă în data de 27 septembrie.
Sfântul Antim Ivireanul s-a născut în anul 1650 în Georgia (Iviria), primind la botez numele de Andrei, ca fiu al unor părinți creștini numiți Ioan și Maria. După ce a scăpat din robia otomană, s-a remarcat prin însușirea unor abilități diverse, de la caligrafie, pictură și sculptură, până la învățarea limbilor greacă, turcă și arabă.
În jurul anului 1690, domnitorul Constantin Brâncoveanu îl aduce în Țara Românească, unde Andrei intră în monahism sub numele de Antim, scrie crestinortodox.ro.
Parcursul său ierarhic și cultural a fost unul rapid
1691: Preia conducerea tipografiei din București.
1696: Devine egumen la Mănăstirea Snagov, unde înființează un nou centru de tipărire.
1705: Este numit episcop al Râmnicului.
1708: Devine mitropolit al Țării Românești.
Activitatea sa editorială cuprinde un număr impresionant de 63 de cărți publicate în centrele din București, Snagov, Râmnic și Târgoviște. Dintre acestea, 30 au fost în limba greacă, 22 în română, una în slavonă, iar restul au fost ediții bilingve sau trilingve (slavo-române, greco-arabe, greco-române și greco-slavo-romane). Datorită celor 28 de predici adunate în lucrarea Didahiile, el rămâne în istorie ca "posesorul" celei mai alese și frumoase limbi române dintre toți cărturarii epocii sale.
Sfârșit tragic
Sfârșitul vieții sale a fost unul tragic. Fiind bănuit de complot împotriva turcilor și a domnitorului Nicolae Mavrocordat, prin presupuse legături cu austriecii, mitropolitul a fost arestat și caterisit de Patriarhia Ecumenică. Condamnat la exil pe Muntele Sinai, Antim a fost asasinat pe drum de către soldații otomani. Corpul său a fost aruncat în râul Tundja, în apropiere de Adrianopol.
Recunoașterea sfințeniei sale a urmat un proces istoric îndelungat
1916: Se propune pentru prima dată canonizarea sa în Sfântul Sinod.
1966: Decizia istorică de caterisire este anulată oficial de către Patriarhul Ecumenic Athenagoras.
1992: Biserica Ortodoxă Română îl trece oficial în rândul sfinților pe data de 21 iunie.
Moștenirea sa arhitecturală de referință este Mănăstirea Antim din București, o ctitorie descrisă de învățatul florentin Del Chiaro drept o structură impunătoare cu hramul „Tuturor Sfinților”. Prin testamentul său din iulie 1715, Sfântul Antim a lăsat un puternic îndemn la filantropie, amintind că faptele de milostenie față de cei aflați în suferință (săraci, bolnavi, străini) reprezintă singura cale prin care creștinii pot moșteni Împărăția Cerurilor, conform învățăturilor Evangheliei.
Rugăciunea către Maica Domnului a Sfântului Antim Ivireanul
"Stăpână de Dumnezeu Născătoare, împărăteasa cerului și a pământului, cinstea și slava creștinilor, ceea ce ești mai înaltă decât cerurile și mai curată decât soarele, Fecioară prealăudată, nădejdea celor păcătoși și liniștea celor loviți de valurile vieții, caută asupra poporului tău, vezi moștenirea ta, nu ne lăsa pe noi, păcătoșii, ci ne păzește și ne scapă de vicleșugurile diavolului, că ne-au împresurat întristările, nevoile și răutățile.
Dă-ne mână de ajutor, Fecioară, că pierim. Îndură-te de noi, că pe tine te avem ajutătoare și la tine nădăjduim să-L îmblânzești pe Fiul tău cu rugăciunile tale preaputernice și nebiruite, ca să-Și întoarcă spre noi mila Sa cea bogată. Și pe toți să ne învrednicească a ne păstra viața cinstită și fără de prihană, pentru ca noi cu o gură și cu o inimă pe El pururea să-L mărim, iar ție să-ți zicem: "Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine!."
Alți sfinți prăznuiți azi
Tot astăzi, Biserica îi cinstește și îi pomenește pe: Sfinții Mucenici Calistrat și Epiharia; Sfinții Apostoli Marcu, Aristarh și Zinon; Sfântul Cuvios Ignatie; Sfinții Mucenici Filimon, episcopul, și Fortunian, precum și pe Sfânta Mucenică Gaiani împreună cu cei 15 mucenici.
