Matcha este tot mai populară ca alternativă la cafea, însă diferențele dintre cele două băuturi nu se rezumă la cantitatea de cofeină.
Matcha a devenit în ultimii ani o prezență obișnuită în cafenelele din întreaga lume, depășind cu mult statutul de băutură tradițională japoneză. Popularitatea sa a crescut inclusiv în rândul celor care caută o alternativă la cafea și consideră că aceasta le oferă energie fără stările de agitație, tremurături, anxietate sau "cădere" asociate uneori consumului de cafea, potrivit The New York Times.
Totuși, este cofeina din matcha cu adevărat diferită de cea din cafea? Cercetările și explicațiile specialiștilor arată că lucrurile sunt mai nuanțate.
Matcha, mai mult decât un simplu ceai verde
Pentru obținerea de matcha, frunzele de ceai sunt uscate și transformate prin măcinare într-o pulbere foarte fină. Înainte de recoltare, plantele sunt crescute la umbră timp de câteva săptămâni. Reducerea expunerii la lumină încetinește fotosinteza și favorizează acumularea unor compuși, inclusiv clorofila, care oferă pudrei nuanța sa verde intensă.
Există și o diferență importantă față de ceaiul verde clasic. În cazul acestuia din urmă, frunzele sunt lăsate la infuzat, după care sunt îndepărtate. Matcha este însă dizolvată în apă, astfel încât consumatorul ajunge să ingereze practic întreaga frunză, sub forma pudrei.
Marilyn Cornelis, profesor asociat de nutriție la Northwestern Medicine, descrie matcha drept o formă mai concentrată de ceai verde. Pudra poate avea concentrații mai ridicate de aminoacizi, antioxidanți și substanțe cu potențial antiinflamator.
Are mai puțină cofeină decât cafeaua?
Răspunsul depinde de produs și de modul în care este preparată băutura. Cantitatea de cofeină nu este identică nici între diferite tipuri de cafea sau ceai.
Allison Brager, cercetătoare în domeniul neuroștiințelor și specialistă în efectele cofeinei, explică faptul că matcha se situează, în general, între ceaiul verde și cafea din acest punct de vedere. Are mai multă cofeină decât ceaiul verde obișnuit, dar, de regulă, mai puțină decât cafeaua.
Datele Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite indică aproximativ 30 de miligrame de cofeină într-o cană de 240 de mililitri de ceai verde. O cantitate similară de cafea preparată ajunge la aproximativ 100 de miligrame, iar variantele mai concentrate pot depăși această valoare.
În cazul matcha, bazele de date ale Departamentului pentru Agricultură nu oferă o valoare nutrițională standard. O analiză științifică publicată în 2020 a estimat însă că fiecare gram de pudră poate conține între 19 și 44 de miligrame de cofeină.
Prin urmare, o băutură făcută cu o linguriță de matcha poate ajunge să conțină aproximativ 38-88 de miligrame de cofeină.
De ce senzația poate fi diferită de cea dată de cafea
Unii oameni afirmă că după ce beau matcha se simt mai energici și mai atenți, însă fără aceeași agitație sau anxietate pe care o pot experimenta după cafea.
Pentru anumite persoane, doza de cofeină dintr-o astfel de băutură poate fi suficientă pentru creșterea vigilenței fără să afecteze la fel de puternic somnul sau să provoace o stare de neliniște.
De aici a apărut expresia "alertă calmă", folosită de unii consumatori pentru a descrie efectul ceaiului de matcha.
Există însă o explicație populară potrivit căreia cofeina din matcha ar ajunge mai lent în organism decât cea din cafea și, din acest motiv, ar asigura o energie mai constantă, fără "prăbușirea" resimțită ulterior.
Potrivit specialiștilor, această teorie nu este susținută în prezent de suficiente dovezi. Allison Brager și alți experți citați susțin că nu există dovezi clare că organismul absoarbe cofeina din matcha într-un ritm mai lent decât cofeina provenită din cafea.
L-teanina și EGCG ar putea avea un rol
Efectele resimțite după consumul de matcha nu trebuie puse exclusiv pe seama cofeinei. Pudra conține și alte substanțe care au fost investigate pentru posibile efecte asupra concentrării și stresului.
Printre acestea se numără L-teanina, un aminoacid prezent în ceai. Unele cercetări au indicat o posibilă legătură între L-teanină și reducerea stresului. De asemenea, asocierea dintre L-teanină și cofeină a fost corelată în anumite studii cu o capacitate mai bună de concentrare.
Un alt compus important este galatul de epigalocatechină, cunoscut drept EGCG. Acesta face parte din categoria catechinelor și este un antioxidant. Unele cercetări sugerează că EGCG ar putea contribui la diminuarea stresului și la inducerea unei stări de calm.
Totuși, dovezile sunt departe de a fi suficiente pentru concluzii ferme. Numărul studiilor este redus, iar în multe dintre ele cercetătorii au testat substanțele individual, fie sub formă de suplimente, fie în alte tipuri de băuturi, nu direct în matcha.
În plus, unele cercetări au folosit cantități de compuși mai mari decât cele pe care o persoană le-ar consuma în mod obișnuit printr-o singură băutură cu matcha.
Ce spun studiile efectuate direct pe oameni
Cercetările care au urmărit efectele matcha asupra oamenilor nu au oferit până acum rezultate suficient de clare pentru a confirma toate beneficiile despre care se vorbește.
Un studiu publicat în 2018 a inclus 39 de studenți. O parte dintre aceștia au consumat puțin peste două căni de matcha, în timp ce ceilalți au primit o băutură placebo obținută dintr-o pudră fără efecte.
Participanții care au consumat matcha au indicat o reducere ușoară a anxietății comparativ cu grupul placebo. În schimb, cercetătorii nu au constatat și o diminuare a nivelului de stres.
Un alt experiment, publicat în 2017, a urmărit 19 adulți tineri. Aceștia au primit două porții de matcha într-o zi și o băutură placebo într-o altă zi. Analiza nu a identificat diferențe în ceea ce privește starea de spirit în funcție de băutura consumată.
Dimensiunea redusă a ambelor studii reprezintă însă o limitare importantă. Rezultatele nu sunt suficiente pentru a stabili cu certitudine modul în care matcha influențează anxietatea, stresul sau starea generală.
Atenție la zahărul din băuturi cu matcha
Matcha poate reprezenta o alternativă interesantă pentru cei care vor să reducă aportul de cafea, însă contează foarte mult și modul în care este preparată.
În cafenele, pudra de matcha este adesea folosită în combinație cu lapte, siropuri sau îndulcitori. Matcha latte și băuturile de tip bubble tea pot ajunge astfel să conțină cantități considerabile de zahăr adăugat.
Lena Beal, dietetician specializat în sănătatea cardiovasculară la Piedmont Atlanta Hospital, avertizează că zahărul poate influența semnificativ modul în care este perceput efectul băuturii.
Un aport ridicat de zahăr poate determina o creștere rapidă a glicemiei, urmată ulterior de o scădere. Pentru consumator, acest lucru se poate traduce printr-o senzație de oboseală sau lipsă de energie.
Astfel, starea resimțită după consumul unei băuturi cu matcha nu este neapărat rezultatul exclusiv al ceaiului. Cantitatea de zahăr poate avea, la rândul său, un rol important.
Pentru o variantă mai simplă, specialiștii recomandă limitarea sau eliminarea siropurilor și îndulcitorilor atunci când este comandată o băutură cu matcha. O alternativă este prepararea acesteia acasă, folosind pudră de matcha fără zahăr adăugat.
"Cele mai sănătoase băuturi cu matcha sunt cele mai simple", este concluzia dieteticianului.
CITEȘTE ȘI: Trendul global al matcha pune presiune pe producători. Fermierii nu mai fac față cererii
