Aeroporturile Otopeni și Băneasa vor fi dotate cu noi sisteme.
Aeroporturile vor fi dotate cu sistemele moderne de detecție și neutralizare a dronelor, într-o investiție destinată consolidării securității traficului aerian și protejării pasagerilor și aeronavelor.
"Sistemele anti-dronă de la aeroporturile Capitalei vor funcționa non-stop"
"Investiție strategică în securitatea pasagerilor și a aeronavelor la aeroporturile din București.
Aeroporturile Henri Coandă și Băneasa vor avea sisteme de detecție și neutralizare a dronelor!
Prioritatea noastră absolută: protejarea traficului aerian și menținerea nivelului de securitate deplină pentru pasageri și aeronave.
Sistemele anti-dronă de la aeroporturile Capitalei vor funcționa non-stop, indiferent de anotimp sau de condițiile meteo, și vor detecta, identifica, urmări și neutraliza simultan mai multe drone, prin combinarea datelor primite de la senzori multipli pentru o localizare exactă.
Arhitectura pe mai multe niveluri a sistemelor anti-dronă are rolul de a reduce alarmele false și de a diferenția corect dronele de alte obiecte aflate în vecinătatea aeroporturilor.
Pentru neutralizarea dronelor, vom avea atât soluții non-cinetice, care întrerup legătura dintre dronă și operator, cât și posibilitatea integrării unor mijloace cinetice, activarea fiind rezervată exclusiv personalului și autorităților abilitate legal.
Investiția face parte din strategia de consolidare a securității spațiului aerian al aeroporturilor din Capitală", a postat Bucharest Airports (Henri Coanda Airport).
Precizările MAI
Incidentele cu drone civile raportate pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” – Otopeni, în luna septembrie 2025, au determinat autoritățile să apeleze la noi dotări. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a venit atunci cu precizări, în exlusivitate pentru DC NEWS, despre incidentele cu drone civile de pe Aeroportul Otopeni.
Astfel, MAI ne-a comunicat că în cazul incidentelor din data de 19 septembrie și din data de 28 septembrie, au fost deschide două dosare penale. Totuși, proprietarii dronelor încă nu au fost găsiți.
"Referitor la evenimentele indicate în datele de 19.09.2025 și 28.09.2025 polițiștii din cadrul Inspectoratului General al Politici Române s-au sesizat din oficiu cu privire ia săvârșirea infracțiunii de „Operarea unei aeronave într-o zonă interzisă, instituită și publicată conform reglementărilor specifice” faptă prev. și ped.de art. 117 alin. (2) din Codul Aerian, fiind astfel constituite 2 dosare penale ce au fost înaintate unității de parchet competente material și teritorial, respectiv Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
În ambele situații prezentate, polițiștii au desfășurat activități investigativ- operative în proximitatea aeroportuară, dar și pe raza localităților unde au fost reperate ca fiind ridicate dronele în cauză. În cele două cauze penale înregistrate se efectuează cercetări sub coordonarea unității de parchet competentă, pentru identificarea autorilor și stabilirea cu exactitate a situației de fapt, respectiv tragerea acestora la răspundere", ne-a transmis MAI.
Reamintim că pe 9 septembrie 2025 – o aeronavă aflată în procedură de apropiere pentru aterizare pe Aeroportul Otopeni a raportat prezența a unei drone la aproximativ 3 km de pragul pistei 26R.
Ulterior în data de 28 septembrie 2025 – zborul BA886 al companiei British Airways a raportat prezența unei drone pe pistă în timpul procedurii de aterizare. Atunci Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a anunțat că a fost dispusă ca măsură preventivă imediată, suspendarea temporară a aterizărilor, iar aeronavele aflate în zonă au fost dirijate către puncte de aşteptare. Ulterior, după evaluarea situaţiei, operaţiunile de aterizare au fost reluate pe cealaltă pistă a aeroportului, fără incidente.
Precizăm că potrivit art. 117 alin. (2) din Codul Aerian, menționat de MAI, "operarea unei aeronave într-o zonă interzisă, instituită şi publicată conform reglementărilor specifice, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă".
ROMATSA recunoaște riscul ridicat de siguranță
Astfel, în răspunsul său, instituția recunoaște faptul că incidentul produs în data de 19 septembrie a reprezentat "un risc ridicat pentru siguranță" pasagerilor.
"Operarea neautorizată a UAS în spațiul aerian controlat, în special pe direcțiile de apropiere/aterizare, reprezintă un risc ridicat pentru siguranță, prin potențial de coliziune sau prin necesitatea unor manevre de evitare. Tocmai de aceea, ROMATSA, în cooperare permanentă cu CNAB, AACR și structurile competente de securitate, aplică proceduri şi măsuri de coordonare operaţională menite să diminueze riscurile și să asigure desfășurarea operațiunilor aeriene în condiții de siguranţă", ne-a transmis ROMATSA.
De ce Aeroportul Otopeni nu a fost închis
Întrucât în seara incidentului au existat voci care au susținut că în cazul unui astfel de incident se impunea și închiderea Aeroportului Otopeni, DC NEWS a cerut clarificări și în acest sens. ROMATSA a subliniat că "operarea dronelor în proximitatea aeroporturilor, zborul este interzis fără avize/autorizații specifice", dar a precizat că "restricționarea sau întreruperea temporară a operațiunilor" pe aeroporturi sunt măsuri care se dispun punctual, nu automat. Înțelegem din acest răspuns că în cazul incidentului din 19 septembrie, ROMATSA și Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) nu au considerat necesar acest lucru.
"Operarea dronelor (UAS) este strict reglementată; în proximitatea aeroporturilor, zborul este interzis fără avize/autorizații specifice. În astfel de situații, controlorii de trafic aerian aplică proceduri standard de siguranță (informare imediată a traficului afectat şi autorităților competente, coordonare operațională şi evaluare a riscului).
Măsuri precum restricționarea sau întreruperea temporară a operațiunilor nu sunt automate; ele se dispun punctual, în funcție de evaluarea riscului, în coordonare cu autoritatea aeroportuară (CNAB) şi structurile de securitate/ordine publică", ne-a mai transmis ROMATSA.
Cum sunt prevenite aceste incidente
Cât despre măsurile preventive pe care le întreprinde, instituția spune: "ROMATSA cooperează permanent cu CNAB, AACR şi celelalte autorități pentru monitorizarea, notificarea şi descurajarea operărilor neautorizate de drone în zona aeroportuară. Sunt desfăşurate campanii de informare publică pentru utilizatorii de drone şi sunt susținute măsuri de reglementare suplimentare, precum introducerea de sisteme tehnice care să împiedice intrarea dronelor în zone interzise (baraje electronice) sau obligativitatea ca acestea să poată fi identificate de la distanță de către autorități".
Misteriosul proprietar al dronei
Am vrut să aflăm și dacă a fost identificat proprietarul dronei respective și care sunt măsurile legale luate împotriva acestuia, dar ROMATSA nu ne-a răspuns la această întrebare, susținând că "identificarea operatorului/proprietarului şi stabilirea măsurilor legale aferente revin autorităţilor abilitate (AACR, structuri ale MAI, Parchet). ROMATSA nu are atribuții de sancţionare în astfel de cazuri, rolul său fiind notificarea/coordonarea operațională pentru siguranța traficului".
În consecință DC NEWS a transmis o solicitare de informații și către MAI. Precizăm totodată că Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) încă nu ne-a răspuns la solicitarea formulată în data de 19 septembrie.
