De ce cuvinte precum „serviți“ sau „ortodoxism“ nu ar trebui folosite în limba română? Într-un interviu exclusiv pentru DC News, scriitorul Dan Ciachir explică greșelile de vocabular făcute chiar și de intelectuali și face dezvăluiri puțin știute despre prerogativele religioase ale Regelui Mihai I.
Într-o Românie în care societatea adoptă tot mai des cuvinte din alte limbi și folosește greșit termeni consacrați, scriitorul Dan Ciachir vine cu o serie de clarificări.
Publicistul atrage atenția asupra degradării expresivității și preciziei limbajului uzual. Într-un interviu exclusiv pentru DC News, acesta dă exemple concrete de cuvinte folosite de români fără a le cunoaște sensul real sau care nici măcar nu există în DEX.
Dan Ciachir, despre greșelile de limbă: „serviți“ și „ortodoxism“
Scriitorul deplânge faptul că „se fac multe greșeli de limbă și dureroase sunt acelea făcute de intelectuali“. El rememorează o poveste care i-a fost spusă de actualul stareț al Mănăstirii Rhoița (n.r. Arhimandritul Vasile Filip) despre remarca făcută de părintele Nicolae Steinhardt la o masă cu mai mulți călugări și frați de mănăstire.
„După ce s-a dat binecuvântarea, un frate de mănăstire s-a aplecat foarte respectuos către Nicolae Steinhardt și i-a spus „Serviți, părinte Nicolae!“. Atunci, Nicolae Steinhardt s-a ridicat în picioare și a zis: „Pe cine să servesc?“. Fratele de mănăstire a spus: „Nu pe dumneavoastră“, la care Nicolae Steinhardt a replicat: „Atunci, ori serviți-vă, ori luați!“. Părintele Nicolae Steinhardt a explicat că această formă de „Serviți“ este folosită greșit. Foarte mulți oameni o folosesc greșit, mai ales când vine vorba de servitul mesei“, precizează criticul literar.
El adaugă faptul că o situație similară se întâmplă și cu termenul „ortodoxism“.
„Problema vine dintr-o greșeală de limbă. La fel și în cazul „ortodoxismului“. Oamenii spun că dacă există catolicism și protestantism, de ce nu ar exista și „ortodoxism“. Dacă cineva găsește „ortodoxism“ într-un dicționar, începând cu cel din 1957 al Academiei Române, eu mă închin în fața lui“, spune ironic Dan Ciachir.
Foto: Agerpres
Regele Mihai I și prerogativa religioasă a monarhului ortodox
Și nu doar în cazul unor cuvinte uzuale se fac greșeli în limba română, ci și atunci când folosim diferite forme de apelațiune pentru persoane care dețin titluri ce necesită o adresare cu formulă protocolară. Cel mai bun exemplu în acest sens este, potrivit lui Dan Ciachir, cel al așa-numitei „Regine Ana“ în limbaj popular, o formă improprie.
„Ea era Principesă de Bourbon-Parma și trebuia să ne adresăm cu Alteță Regală. Nu se spune „Majestate“. Când m-am prezentat, i-am sărutat mâna cu tot respectul și m-am adresat cu „Alteța voastră regală““, punctează Dan Ciachir.
Scriitorul amintește de faptul că, dacă nu s-ar fi reinstaurat comunismul în România, în cea de-a două jumătate a anilor ’40, Regele Mihai I ar fi fost monarhul cu cea mai lungă domnie. Ciachir precizează că acesta a fost ultimul suveran ortodox care „a plecat la Dumnezeu cu o prerogativă stabilită la primul Sinod Ecumenic de la Niceea din 325“.
„Este ultimul monarh ortodox care putea să intre în Sfântul Altar pe ușile împărătești, pe unde nu intră decât episcopul și preotul doar în două momente ale slujbei. De asemenea, putea să își ia Sfânta Împărtășanie singur din Sfântul Potir. Din smerenie, Regele Mihai I nu a uzat niciodată de acest drept și a așteptat să i se dea Sfânta cuminecătură. E o dovadă de mare smerenie și conștiință bisericească a Regelui Mihai I. Mie chiar îmi povestea călugării mai în vârstă de la Mănăstirea Sinaia că încă din copilărie, viitorul Rege Mihai era foarte atașat de Biserică“, precizează Dan Ciachir.
Regele Carol al II-lea și conflictul cu mitropolitul Gurie Grosu
Nu același lucru se poate spune și despre tatăl său, Regele Carol al II-lea, care în ciuda faptului că a „ajutat Biserica spre finalul anilor ’30“ a făcut și un lucru care nu îi face deloc cinste.
„În 1936 a mers la Chișinău și a vrut să intre în Sfântul Altar pe ușile împărătești. Atunci, când a vrut să intre, blândul mitropolit Gurie Grosu i-a pus mâna în piept și i-a spus „Măria Ta, asta să o faci când vei veni cu soția legiuită“, pentru că el trăia cu Elena Lupescu, fiind despărțit de Principesa Elena. Apoi, Regele Carol al II-lea s-a purtat într-un mod cât se poate de nedemn și i-a căutat pricină mitropolitului. Până la urmă a reușit acest lucru cu concursul unor ierarhi, fapt ce nu îi face deloc cinste memoriei sale“, spune scriitorul și publicistul Dan Ciachir.
Căsătoria Regelui Mihai I cu Principesa de Bourbon-Parma
Nu în ultimul rând, scriitorul ține să precizeze că, deși Regele Mihai a fost șantajat de Papa Pius al XII-lea să se căsătorească în ritual catolic, s-a împotrivit destul de tăios.
„În consecință, cununia Regelui Mihai I cu Principesa de Bourbon-Parma s-a produs într-o biserică din Atena, în 1948, după ce a fost silit să plece din România alături de mama sa“, conchide Dan Ciachir, într-un interviu pentru DC News.
