Preşedintele Nicuşor Dan a chemat joi liderii partidelor din fosta coaliţie la Cotroceni, pentru discuţii privind stadiul implementării proiectelor PNRR, care trebuie finalizate până la 31 august 2026, inclusiv pentru a discuta și Legea Salarizării, jalon de 770 de milioane de euro din PNRR.
Președintele Nicuşor Dan a discutat, joi, 20 august, la Palatul Cotroceni, cu liderii fostei Coaliţii de guvernare pe tema stadiului implementării proiectelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă și pe Legea Salarizării, jalon de 770 de milioane de euro din PNRR. La discuții au participat preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, preşedintele PNL, Ilie Bolojan, preşedintele USR, Dominic Fritz, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, şi ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.
Nu există un acord. Liderii fostei Coaliții de guvernare au primit un draft al proiectului Legii Salarizării
Ulterior, Dragoş Pîslaru, ministrul interimar al Muncii și Radu Burnete, consilierul lui Nicușor Dan, au ieșit într-o conferință de presă pentru a spune care sunt concluziile acestor negocieri. Se pare că nu s-a ajuns nici de această dată la un acord. Proiectul Legii Salarizării nu este asumat încă de niciun partid, iar deocamdată liderii fostei coaliții de guvernare au primit doar un draft al acestei legi pe care îl vor analiza, apoi ar urma noi consultări.
Radu Burnete, consilierul lui Nicușor Dan, a declarat că partidele vor consulta proiectul trimis de Ministerul Muncii, iar săptămâna viitoare vor fi reluate negocierile.
"Unde suntem în clipa de față? Astăzi, liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care îndeplinește, în principiu, toate obligațiile asumate de România prin PNRR și satisface obligațiile fiscale, pentru că nu suntem într-o perioadă fericită din punct de vedere fiscal. În următoarele zile, partidele vor analiza proiectul. Vom mai avea discuții tehnice, probabil în weekend, urmând ca la începutul săptămânii viitoare liderii partidelor să se reunească cu președintele, la Cotroceni, pentru a vedea dacă există consens politic. În clipa de față, proiectul este la partide. El nu este asumat de nimeni, este în discuții", a declarat Burnete după discuțiile de la Cotroceni.
Dragoș Pîslaru: Am primit niște solicitări foarte clare
Ulterior, Dragoş Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a explicat că în ultima lună au fost făcute mai multe "teste" asupra proiectului Legii Salarizării, pentru a mulțumi sindicatele, însă s-a constatat că situația fiscală a țării nu permite ajustări considerabile.
"Data trecută la întâlnirea cu liderii am primit niște solicitări foarte clare. Pe de o parte, a fost o solicitare de a pune pe masă elementele tehnice pentru ca partidele să poată să urmărească întregul proiect și să poată să vadă în integralitate lucrurile pe care le pot prelua în Parlament. Acest lucru s-a întâmplat abia astăzi. A fost un proces extrem de complicat cu acest testări de asumpții care au fost menționate anterior.
Al doilea lucru pe care liderii politici l-au cerut a fost legat de zona de acceptabilitate socială și de discuții cu sindicatele, mai ales în două domenii importante: sănătate și educație. Unul dintre lucrurile pe care Ministerul Muncii l-a făcut a fost să vadă în ce măsură scenariile sugerate de către sindicate sunt fezabile și pot respecta condițiile pe care le avem în jalonul acesta legat de salarizare. Discuțiile cu Comisia Europeană au fost absolut firești pentru că discutăm despre trei condiții firești pentru acest jalon.
"Testele" făcute de Ministerul Muncii
Primul este cel legat de zona sustenabilitate fiscal-bugetară. Cu alte cuvinte, dacă angajamentele României sunt afectate sau nu negativ de acest jalon. Din acest punct de vedere, am testat mai multe asumpții. Am testat eșalonări, am testat posibilitatea ca pentru o familie ocupațională să putem avea niște creșteri mai mari, am testat ipoteze ce țin de începe nu de la 1 ianuarie, ci de la o dată ulterioară. Toate aceste lucruri care până acum au fost testate doar informal, de data aceasta au fost testat formal ca să înțelegem dacă jalonul este sau nu îndeplinit în aceste condiții" a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, în cadrul conferința de presă.
Pîslaru: Trebuie să înțelegem că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma
Pîslaru a venit și cu un mesaj pentru sindicate, vorbind despre riscul retrăgradării în junk a României și despre imposibilitatea de a "ne întinde mai mult decât ne este plapuma". Potrivit lui Pîslaru, din perspectiva Comisiei Europene și a Ministerului de Finanțe, riscul retrogradării ratingului României este mult mai mare decât miza îndeplinirii jalonului din PNRR în valoare de 770 de milioane de euro, care depinde de adoptarea Legii salarizării.
"Ca mesaj pentru zona sindicală este important să înțelegem că există o schimbare de optică importantă în ceea ce privește riscurile pe care România le are în zona aceasta fiscal-bugetară, după ce am avut o evaluare la limită recent de la Fitch și Moody's. Ceea ce este foarte important să înțelegem este că din perspectiva Comisiei Europene, a Ministerului de Finanțe, evident că riscul acesta de retrogradare a ratingului este mult mai mare decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci suntem într-o zonă în care trebuie să înțelegem că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma. (...) Dacă vrem într-adevăr să adoptăm această lege, ea nu este doar o lege de negocieri cu fiecare în parte și să vedem cine ia mai mult. Mesajul foarte ferm pe care l-am avut în discuțiile purtate este că nu poți să ridici o familie ocupațională peste un anumit nivel", a mai declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.
Reamintim că Legea Salarizării ar trebui adoptată până la finalul lunii august pentru a îndeplini jalonul din PNRR în valoare de 770 de milioane de euro. Sindicatele din România sunt nemulțumite de noua Lege a Salarizării și spun că aceasta ar putea duce la scăderea veniturilor prin reducerea sau eliminarea unor sporuri. Nemulțumirile au fost exprimate în special în Educație, Sănătate, Finanțe și Justiție, sindicatele cerând modificarea proiectului și menținerea unor drepuri salariale. Din cauza acestor prevederi, au avut loc mai multe proteste și chiar o grevă generală în spitalele din România.
