Bogdan Bucur a explicat de unde provin numele marilor familii boierești și cum s-au format numele de familie în Țările Române.
Bogdan Bucur, sociolog, profesor la SNSPA, a vorbit despre originea marilor boieri și a explicat că aceștia erau, în proporție covârșitoare, români. El a explicat că grecii veniți în Țările Române alături de domnii fanarioți au fost integrați în elita locală prin căsătorii și alianțe cu familiile boierești, iar cei mai mulți s-au românizat în timp.
„Erau români marii boieri?”, a întrebat Val Vâlcu.
„Într-o proporție cvasicovârșitoare, bineînțeles că erau români. E o treabă foarte interesantă, un fenomen de românizare. Evident că domnii fanarioți au venit cu o pletoră de greci pe lângă ei, camarila fanariotă.
Să știți că - se întâmplă pentru aristocrația din toată lumea - localnicii au avut capacitatea de a-i coopta, de a se așeza pe aici, de a se încuscri, că așa se întâmplă. A venit omul cu domnul de la fanar, a luat o fată de boier, de nevastă, pac, s-a așezat. Deci capacitatea de a-i coopta în sânul elitei politice locale a fost formidabilă. În cele din urmă, într-un fel sau altul, au sfârșit prin a se româniza cei mai mulți dintre ei.
La această întrebare pot să vă răspund chiar în cunoștință de cauză, pentru că am măsurat acest fenomen. Eu o să vorbesc despre secolele XVIII-XIX, iar în ceea ce privește Marea Boierime Valahă, despre 23 de mari familii, sunt unele dintre cele mai importante dinastii politice ale acestei țări.
Aproape că le știu și în ordine alfabetică pe cele mai multe dintre ele. Dintre aceste 23 de mari familii, Băleanu, Brâncoveanu, Bălăceanu, Cantacuzino, Crețulescu, Câmpineanu, multe dintre ele sunt și străzi din București, stații de metrou. Asta e o glumă, dar cine a fost Constantin Brâncoveanu? E o stație de metrou, bineînțeles.
Avem Dudescu, Fălcoianu, Filipescu, Florescu... Lumea nu mai știe că Dudescu, adică cartierul Dudești, cartierul Floreasca, și așa mai departe, toate acestea au fost moșii și sate, care au dat numele unor mari familii boierești, au dat numele unor neamuri boierești, care, ulterior, printr-o secvențialitate economică și politică care s-a întâmplat în niște sute de ani, au devenit mari familii boierești”, a spus Bogdan Bucur.
Cum erau identificați românii înainte de apariția numelor de familie
Bogdan Bucur a vorbit despre modul în care s-au format numele de familie în România și a explicat că, până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, oamenii erau identificați adesea prin prenume și numele tatălui.
„Iarăși nu mai știm modul în care s-au format numele în această țară. Sunt mai multe criterii după care s-au construit numele de familie. La noi a intervenit o obligație legală de-abia spre sfârșitul veacului al XIX-lea, odată cu modernizarea noastră și când intram și noi într-o logică a europenității, să avem pe lângă numele mic, să avem și un nume mare, că toți eram Ion, Gheorghe, iar ca să te identifici, erai Ion al lu' Popa, Gheorghe al lui Ion, Floarea a lu' Costel. Era derivare din nume mic în nume mic”, a spus Bogdan Bucur.
„Pentru că satele erau mici și nu erau mulți cu numele de Costel”, a spus Val Vâlcu.
„Erau mulți Gheorghe, erau mulți Ion, erau mulți Vasile, erau mulți Grigore. Când te uiți peste acest univers antroponimic românesc de secol XIX, este fascinant să descoperi faptul că astăzi cred că au dispărut numele obișnuite ale limbii române care erau atribuite la naștere.
Câți mai sunt Constantin? Câți mai sunt Grigore? Câți mai sunt Vasile? Câți mai sunt Ion? Băleanu, Bălăceanu, Cantacuzino, Crețulescu, Dudescu, Fălcoianu, Filipescu, Ghica...”, a spus Bogdan Bucur.
Numele boierilor, legate de moșiile și satele de origine
Sociologul a explicat că numele boierilor provenea de la numele moșiilor sau al satelor de origine. Acesta a dat exemplul familiei Văcărescu, al cărei nume provine de la satul Văcărești, nu invers.
„Cum s-au format numele de familie?”, a întrebat Val Vâlcu.
„S-au format prin derivare de la numele moșiei de baștină de la care o familie se revendica. Asta pentru boieri. Dar să știți că nu doar pentru marii boieri. (...) Unele nume au devenit extrem de prestigioase și atunci, bineînțeles, și satele lor de obârșie sunt ușor de recunoscut. E simplu să ne dăm seama: satul Văcărești, după familia Văcărescu”, a spus Bogdan Bucur.
„Dar, de fapt, familia Văcărescu e după satul Văcărescu”, a spus Val Vâlcu.
„Exact. Deci fenomenul este invers. Presupun că lumea o să privească distrat”, a spus Bogdan Bucur.
„Brătianul de unde a venit?”, a întrebat Val Vâlcu.
„Nu, aici e modernitate. Ei și-au cumpărat o moșie. Moșia lor este la Florica și nu are nicio legătură”, a spus Bogdan Bucur.
