Argentina, copleșită de datorii, lansează "pașapoartele de aur" pentru a atrage străinii bogați.
Argentina a anunțat vineri, 2 octombrie, că va oferi cetățenie străinilor bogați în schimbul unor contribuții în numerar sau investiții în obligațiuni guvernamentale, în timp ce președintele Javier Milei caută noi surse de venit pentru națiunea împovărată de datorii, scrie Euronews.
Ministrul Economiei, Luis Caputo, a prezentat programul, supranumit „pașaportul de aur”, la un eveniment pentru investitori organizat la Paris și a spus că înscrierile ar urma să înceapă până la sfârșitul anului.
Cum vor putea bogații să-și cumpere „pașaportul de aur”
Doritorii vor avea două opțiuni: să facă o contribuție nerambursabilă de 311.000 de euro la Trezoreria Argentinei sau să investească 711.000 de euro într-o nouă obligațiune guvernamentală care trebuie păstrată timp de șapte ani. Contribuțiile vor crește în funcție de mărimea familiei, o familie de patru persoane urmând să plătească 444.000 de euro, au declarat oficialii.
Atragerea de dolari este esențială pentru președintele Argentinei, Javier Milei, care se pregătește să candideze pentru realegere anul viitor. Trezoreria Argentinei se confruntă cu aproape 22 de miliarde de euro în plăți de datorii în valută, care urmează să fie scadente în 2027. Dar, după ce și-a restrâns opțiunile de finanțare prin amânarea revenirii pe piețele internaționale de obligațiuni, guvernul caută surse alternative de venit.
Argentina se așteaptă să strângă până la 2,2 miliarde de euro
Un consorțiu de firme de investiții care consiliază guvernul a estimat că programul de cetățenie plătită ar putea strânge până la 2,2 miliarde de euro pentru Argentina dacă primește numărul așteptat de solicitanți.
Așa-numitele programe „golden visa” au devenit din ce în ce mai frecvente în rândul țărilor cu probleme de lichiditate care se luptă să atragă străini bogați, aproximativ 60 de națiuni oferind privilegii de rezidență în schimbul unor investiții unice.
În SUA există programul „gold card”
Președintele american Donald Trump a lansat anul trecut propriul său program de „gold card” pentru SUA.
Programele de cetățenie pentru investiții merg însă și mai departe, oferind mai multe drepturi și un pașaport care deschide uși în străinătate. Doar aproximativ o duzină de țări au programe active, inclusiv mici state insulare din Caraibe.
„Cred că fiecare american bogat va lua în considerare acest lucru. Este atât de neobișnuit, încât va fi văzut atât ca o poliță de asigurare, cât și ca un fel de simbol al statutului, precum cardul Amex Black. Gen: «Cum, tu nu ai Argentina?»”, a declarat pentru Forbes Nuri Katz, președintele Apex Capital Partners.
Argentina, o națiune G-20 cu 46 de milioane de locuitori și o capitală vibrantă din punct de vedere cultural, este pe cale să devină prima țară sud-americană care se alătură statelor care oferă „pașapoarte de aur”.
Unde este acceptat pașaportul argentinian și de ce ar putea fi o opțiune interesantă
„Pașaportul argentinian este foarte apreciat, acceptat în peste 140 de țări”, a spus Caputo, referindu-se la destinațiile pe care argentinienii le pot vizita fără a obține o viză în avans - de la China și Rusia până la spațiul Schengen al Europei și cea mai mare parte a Americii Latine.
Pentru oamenii bogați din țările care se confruntă cu restricții de viză, fie în Asia de Sud-Est, fie în lumea arabă, cetățenia argentiniană ar putea facilita călătoriile și afacerile internaționale, a declarat Kristin Surak, profesor la London School of Economics și autoare a cărții „Pașaportul de aur: Mobilitate globală pentru milionari”.
„Nu este vorba doar despre beneficiile pe care le obții în Argentina. De asemenea, obții beneficii la nivel global în ceea ce privește locurile în care poți merge”, a spus ea.
Un pașaport de „plan B”
Experții din industrie spun că publicul țintă al unor astfel de programe s-a schimbat de la pandemia COVID-19, tot mai mulți americani și europeni - ale căror pașapoarte oferă deja o gamă largă de călătorii fără vize - căutând un punct de sprijin în străinătate ca o portiță de scăpare într-o perioadă de incertitudine geopolitică crescândă.
„Conul Sudic al Americii de Sud este destinația supremă Plan B. Nu este pe drumul cel bun spre vreun loc important din punct de vedere strategic. Este o regiune care se menține mereu în afara conflictelor armate globale. Este autosuficientă când vine vorba de hrană, de energie”, a declarat Christian Nesheim, redactor al Investment Migration Insider, o revistă de specialitate.
O țară cu o istorie de lovituri de stat militare, neplată a datoriilor și inflație galopantă, care a determinat mult timp propria elită de afaceri să caute oportunități în străinătate, ar putea părea un refugiu improbabil pentru investitorii care urmăresc stabilitatea. Însă Milei încearcă să transforme Argentina într-o destinație pentru averea străină, reducând drastic cheltuielile publice, desființând reglementările și atrăgând investiții în vastele resurse de petrol și minerale ale țării.
Caputo a spus că ideea programului de cetățenie în schimbul investițiilor a apărut în timpul vizitei lui Milei în Sun Valley, Idaho, din iulie 2024, când directorii din domeniul tehnologiei și-au exprimat interesul de a obține cetățenia argentiniană.
Javier Milei are legături strânse cu oameni precum Elon Musk
Autoproclamat „anarho-capitalist”, Milei a cultivat legături strânse cu miliardari din domeniul tehnologiei cu gândire libertariană, precum Elon Musk, un susținător vocal al eforturilor lui Milei de a reduce guvernul. Anul trecut, el a fluturat drujbă pe care a primit-o cadou de la liderul argentinian ca simbol al propriei sale campanii de reducere a cheltuielilor guvernamentale americane.
Un alt aliat ideologic este Peter Thiel, cofondator al firmei de software Palantir, care și-a mutat temporar familia la Buenos Aires, în aprilie. Registrele corporative obținute de Associated Press arată că o companie legată de firma sa de investiții, Thiel Capital, deține o vilă de 12 milioane de euro în cartierul Barrio Parque al orașului. Thiel a obținut, de asemenea, cetățenia neozeelandeză în 2011, primind o scutire specială de la cerințele obișnuite de rezidență.
„Cred că această poveste «Peter Thiel în Argentina» este poate un fel de demonstrație de concept (pentru programul de cetățenie). El susține ideea că oamenii independenți, bogați și de succes au într-adevăr opțiuni în întreaga lume. Și dacă le oferi mediile potrivite și habitatele potrivite, ecosistemul potrivit, s-ar putea să te aleagă pe tine”, a declarat Philippe Amarante, partener manager și șef al departamentului de consultanță guvernamentală la Henley & Partners, o firmă de consultanță care ajută clienții să obțină pașapoarte în întreaga lume.
Vânzarea cetățeniei, vulnerabilă la corupție
Programele bazate pe aceste pașapoarte de aur au atras de-a lungul timpului numeroase critici din cauza vulnerabilității lor la corupție. Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI), organismul global de supraveghere a spălării banilor, a avertizat că infractorii exploatează programele de cetățenie și rezidență pentru a-și ascunde identitățile, a spăla averea ilicită și a se sustrage justiției.
„Pașaportul de aur” al Maltei, declarat ilegal în 2025
Într-o lovitură dată industriei migrației de investiții, Curtea Supremă a Uniunii Europene a decis că programul pașaportului de aur al Maltei este ilegal în aprilie 2025, declarând că cetățenia UE nu poate fi vândută.
Alte țări au renunțat, de asemenea, la programele de finanțare prin rezidență, invocând îngrijorări legate de banii murdari și accesibilitatea locuințelor.
România a avut un proiect similar, dar a fost retras
În România existase la un moment dat o idee similară, dar proiectul a fost retras pentru că CSAT l-a considerat un risc pentru securitatea națională. În octombrie 2025, la Senat a fost depus un proiect de lege intitulat „Propunere legislativă privind acordarea dreptului de ședere în România pentru investitori străini (Programul Golden Visa)”.
Proiectul prevedea un permis de ședere temporară de 5 ani, reînnoibil, pentru cetățenii din state din afara UE/ SEE care făceau o investiție de cel puțin 400.000 de euro în România.
„Comisia Europeană și Parlamentul European au exprimat îngrijorări/critici față de proiecte similare, vizând inclusiv măsuri împotriva statelor UE, care, prin astfel de scheme, încalcă legislația comunitară (...) practică considerată ilegală”, a transmis atunci CSAT.
Inițiativa a întâmpinat opoziție și din partea altor instituții. Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social (CES) au emis avize negative, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Consiliul Concurenței au formulat şi ele observații și avertismente, discutându-se mult despre riscul ridicat din punct de vedere al spălării banilor, conformității internaționale, stabilității politice sau economice, dar și al finanțării terorismului ori traficului de arme și droguri.
