Robert Cazanciuc, senator PSD, spune că reorganizarea administrativ-teritorială a României poate deveni un proiect de țară durabil doar dacă se bazează pe fluxurile economice, sociale și culturale reale ale comunităților, nu doar pe calcule bugetare de moment.
Senatorul PSD subliniază că o nouă hartă administrativă trebuie să asigure acceptanța populației și să susțină dezvoltarea țării pentru următorii 50 de ani.
Moment cheie din 2003
Robert Cazanciuc a povestit cum, în cadrul unei ședințe de guvern din 2003 dedicate pregătirii aderării la UE, a propus studierea modului în care funcționau ca centre regionale curțile de apel.
"Prin anul 2003 am avut șansa să asist la o ședință de guvern în care s-a discutat despre necesitatea unei reorganizări administrative a țării. În contextul pregătirilor de aderare la Uniunea Europeana și al revizuirii Constituției, care a și avut loc în acel an, se căutau formule de creștere a eficienței administrației prin înființarea de regiuni.
Am ascultat fascinat câteva intervenții ale miniștrilor despre etapele de parcurs și implicațiile pe termen scurt, mediu și lung ale unei posibile reforme administrativ-teritoriale.
Încurajat de atmosfera destinsă, dar mai ales de discuțiile în șoaptă cu câțiva colegi alături de care mă aflam pe scaunele din spatele membrilor cabinetului, am ridicat mâna în semn că aș dori să am o intervenție. Mă aflam destul de aproape de premierul Adrian Năstase, așa că am primit repede permisiunea să vorbesc.
Până să scot însă primul cuvânt mă trecuseră deja transpirațiile văzând cum se întorc miniștrii către mine, dar mai ales la gândul că o să mă fac de rușine cu ideea mea “măreață”. Am propus studierea modului în care funcționau ca centre regionale curțile de apel", a povestit senatorul PSD pe Facebook.
Prima lege de reformă a sistemului judiciar, influență
Acesta sublinia că orașe precum Cluj, Timișoara, Craiova sau Ploiești au fost acceptate fără rezerve drept "capitale regionale" deoarece atrăgeau deja oamenii pentru comerț, educație și sănătate.
"În anul 1992, prin prima lege de reformă a sistemului judiciar, fuseseră înființate 15 curți de apel ale căror jurisdicții se întindeau pe un număr cuprins între două și șase județe.
Studiul propus urmărea să stabilească măsura în care locuitorii județelor acceptaseră să își caute dreptatea în altă parte decât teritoriul lor. Sediile acestor instanțe fuseseră stabilite în orașe care, prin importanța lor economică, socială și culturală, erau în mod tradițional/istoric centre regionale.
Nimeni nu a contestat localizările din Cluj, Timișoara, Craiova sau Ploiești, recunoscute de populație ca un fel de capitale regionale către care oamenii se îndreptau în mod tradițional pentru comerț, locuri de muncă, educație sau sănătate.
Pentru aceste orașe, noua hartă judiciară a consfințit pentru prima dată în mod formal administrativ rolul lor de capitale regionale. Unele orașe, cum ar fi Iașiul, nu au primit recunoașterea cuvenită, iar altele poate au fost considerate artificial ca putând juca un rol regional", a spus Robert Cazanciuc.
"Acea hartă se găsește pe un perete din biroul Ministrului Justiției"
"Zece ani mai târziu, când eu însumi am ajuns pe unul dintre scaunele pe care întoarcerea ocupanților îmi provocase frisoane, l-am rugat pe ministrul Apărării ca topografii militari să îmi realizeze o hartă a României împărțită nu pe județe, ci pe curți de apel. Din anul 2013, acea hartă de dimensiuni impresionante, pe care sunt marcate distinct toate judecătoriile, tribunalele, curțile de apel și penitenciarele, se găsește montată pe un perete din biroul Ministrului Justiției.
Când, în anii 2014-2015, am inițiat un proiect de lege pentru desființarea unor instanțe de judecată cu activitate foarte redusă, dar consumatoare de multe resurse, acea hartă a fost un instrument de lucru extrem de util pentru a vizualiza mai ușor căile de comunicații și importanța locală unor orașe chemate să preia din fluxul instanțelor propuse pentru desființare", a punctat senatorul PSD.
![]()
FOTO: Facebook Robert Cazanciuc
Condiția ca reorganizarea administrativ-teritorială să reziste
Robert Cazanciuc spune că reorganizarea administrativ-teritorială a României nu trebuie privită doar ca o măsură de economisire bugetară pe termen scurt, ci ca un proiect de țară gândit pentru cel puțin 50 de ani.
"Reorganizarea administrativ teritorială a României poate fi un veritabil proiect de țară. Ca ea însă să poată trece proba timpului, nu trebuie făcută doar cu gândul la obținerea unor resurse bugetare pe termen scurt, ci trebuie privită ca o cale care să permită dezvoltarea țării pentru cel puțin 50 de ani, cât s-au scurs de la ultima trasare de hartă.
Un element important pentru ca noua configurație să aibă viață lungă este acceptanța populației. Sigur că reforma înseamnă tranșarea lucrurilor printr-o lege care va avea legitimitatea Parlamentului, dar, pentru ca ea să dăinuiască și să-și atingă scopul, trebuie făcută la nivel comunal, urban sau județean, ținând cont de relațiile tradiționale dintre comunități, de fluxurile mai vechi sau mai noi de comunicații dintre ele, care sa permită o administrare facilă, de demografie, de elementele de identitate ale unor regiuni și de nevoia unor comunități de a fi recunoscute de către stat ca aparținând aceluiași spațiu cultural, etnic sau religios", a punctat senatorul PSD.
Instrumente importante
Reforma administrativ-teritorială a României poate deveni o poveste de succes dacă se va ține cont de studiile Academiei Române și modelele aplicate deja în state precum Spania, Franța, Germania, Danemarca sau Polonia
"Din fericire există exemple de reformă administrativă realizată în Spania, Franța, Germania, Danemarca sau Polonia, precum și studii realizate de institutele de geografie sau economie din cadrul Academiei Române, care pot transforma actualul proces într-o veritabilă poveste de succes.
O lege poate să traseze formal noi frontiere, dar, dacă acestea nu vor fi în acord cu fluxul vieții comunităților, vor rezista cât timp cineva le va păzi, dar, dupa aceea, asemeni unui râu al cărui curs a fost deviat de om, va reveni în albia sa tradițională", a conchis Robert Cazanciuc.


