Cele mai citite

Interesele Olandei legate de Portul Constanța, în spatele blocării aderării României la Schengen ani la rând

imagine cu două nave mari, albastre, din Portul Constanța
Sursa foto: Agerpres

Senatorul Titus Corlățean a explicat de ce Olanda a blocat timp de peste 10 ani intrarea Româiniei în Schengen, Portul Constanța fiind o miză mare în acest context.

Plecând de la faptul că democrația olandeză este una solidă, după cum afirmă Titus Corlățean, jurnalistul Val Vâlcu a atras atenția asupra faptului că olandezii "au folosit problema Schengen ca să își rezolve treburile interne cu migrația". La fel și "austriecii s-au folosit de noi", după cum bine punctează senatorul.

"Finlandezii, care probabil că au servit interesele unora sau altora, s-au băgat și ei în problemă, cum poate ar trebui să facem și noi. Adică îți fac ție un serviciu acum, tu mă ajuți cu alt vot altădată", a adăugat Val Vâlcu.

România, ținută de Olanda pe tușă zece ani

Titus Corlățean a punctat faptul că principalul actor care a pus bețe în roate României, privind aderarea la Schengen, a fost Olanda.

"Politica externă adevărată înseamnă niște contacte între decidenți care ajung să comunice foarte direct, nu cu diplomația de altădată, cu foarte mult parfum, cu timp pierdut, foarte direct. Ne știm, ne cunoaștem, avem încredere reciprocă. Am aici nevoie să mă ajuți, tu vei avea nevoie dincolo și să fac înțelegerile foarte pragmatice în ziua de astăzi. Finlandezii nu au avut probleme cu noi. Au avut la un moment dat, dar actorul principal atunci a fost Olanda, timp de vreo 10-11 ani", a punctat Titus Corlățean.

"A existat un anumit tip de interes pentru Portul Constanța"

"Zece ani ne-a ținut Olanda pe tușă?", a fost reacția jurnalistului Val Vâlcu, întrebând și de ce a existat această întârziere.

Senatorul a atras atenția asupra unui "anumit tip de interes olandez pentru Portul Constanța", care ar fi blocat accesul statului român la Schengen.

"Fiind raportor pe Olanda, am o obligație de abținere, dar e adevărat că a existat un anumit tip de interes olandez pentru Portul Constanța. Acel interes al României pentru Portul Constanța a fost prezervat, din fericire, și sunt unul din cei care atunci au asigurat prezervarea intereselor României pe Portul Constanța și nu am cedat. Dar asta e o discuție care se va putea purta peste un număr de ani.

Reglajul sistemului românesc trebuia făcut de mai multă vreme și structurile de specialitate trebuia să fie cu adevărat mult mai eficace și să amputeze corupția care a funcționat în interiorul sistemului de acolo.

Portul Constanța este principalul port la Marea Neagră în clipa de față. Nici Odesa nici Sevastopol, nici altele, și are un sens strategic. De aia și trebuie bine protejat, ca să nu mai avem episoade precum cel din luna august, când drona aia, dacă nu se împiedica de digușor acolo, ajungea în Oil Terminal", a declarat Titus Corlățean.

Din 1 ianuarie 2025, România face parte pe deplin din spațiul Schengen. 

Spațiul Schengen a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE - Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.

Apartenența la un spațiu fără controale la frontierele interne înseamnă că țările nu efectuează verificări la frontierele lor interne, cu excepția cazurilor unor amenințări specifice; efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite. 

În prezent, spațiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de peste 450 de milioane de persoane și include 29 de țări: 25 dintre cele 27 de state membre ale UE, toate statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția).

În 30 decembrie 2023, Consiliul a convenit să elimine controalele la frontierele aeriene și maritime interne cu Bulgaria și România. La 12 decembrie 2024 s-a decis și eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu cele două țări și între acestea. Prin urmare, din 1 ianuarie 2025, Bulgaria și România fac parte pe deplin din spațiul Schengen. 

Fiți la curent cu ultimele noutăți.

Urmăriți DCNews și pe Google News

→

Adaugă comentariu

0 caractere :: Număr maxim de caractere 1000

* Comentariile care contin limbaj vulgar vor fi suspendate

Citește mai multe din Personalități politice
Citește mai multe din Personalități politice
x close