Compania Tarom a decis să întrerupă zborurile dintre București și Belgrad, după 16 ani de curse între cele două capitale sud-est europene.
Tarom va întrerupe zborurile între București și Belgrad la sfârșitul lunii octombrie. Compania aeriană va pune astfel capăt a 16 ani de operațiuni pe această rută. Deși inițial se dorea suspendarea cursei doar pentru sezonul de iarnă, săptămâna trecută a retras și zborurile de la vânzare pentru sezonul de vară 2027, scrie exyuaviation.
În prezent, Tarom operează doar două zboruri săptămânale între cele două capitale și a operat între una și trei rotații săptămânale în ultimul an, cu o suspendare de trei luni în această vară.
Ruta București – Belgrad a înregistrat o creștere puternică a numărului de pasageri în ultimii ani, deși aceasta a fost determinată în întregime de Air Serbia. TAROM operează în codeshare pe cele unsprezece servicii săptămânale existente ale Air Serbia între cele două capitale, precum și pe zboruri de la Belgrad la Stockholm, Ljubljana, Oslo, Podgorica, Tivat și Zagreb.
În schimb, Air Serbia își plasează codul de identificare și numerele de zbor pe serviciile operate de TAROM de la București la Cluj, Iași, Oradea și Chișinău, pe lângă propriile zboruri TAROM către Belgrad.
Conducerea executivă a Tarom, revocată din funcția în această vară
Decizia Tarom e în disonanță cu strategia anunțată recent de Bogdan Costaș, fostul director general al Tarom, de transformare a Bucureștiului într-un mini-hub balcanic.
„Dorim să poziționăm Bucureștiul ca un hub regional care să conecteze destinații balcanice precum Belgrad, Cluj sau Sarajevo cu hub-uri majore precum Amsterdam, Paris sau Madrid. De asemenea, luăm în considerare cooperarea cu companii aeriene regionale mai mici, cum ar fi cea pe care o avem cu Air Serbia”, declara acesta în aprilie 2026.
Conducerea companiei a fost revocată în această vară de ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, iar Bogdan Costaș a fost înclouit cu Cristian Anghel. Ministrul Miruță și-a motivat decizia prin nerealizarea de către conducere a unui buget realist și întârzieri în modificarea planului de restructurare.
Totuși, fostul director a susținut că el a refuzat noul mandat din cauza lipsei de sprijin din partea Ministerului Transporturilor.
