"Această vilă, această pensiune, era una dintre cele mai închiriate din această regiune. (...) Este luată în calcul o pistă criminală acum, din câte înţeleg. Patronul firmei spune că nici nu se încurca cu legislaţia şi nici cu autorităţile, i-a dat drumul fără autorizaţie", a punctat Laura Chiriac la NewsPass, emisiune la B1 TV.
"E foarte probabil să fie un incendiu provocat, nu de la un scurtcircuit sau de la celebrele hornuri de fum. Nu cred că s-ar fi extins cu atâta repeziciune. Dar cred că totuşi cabanele din lemn nu ar trebui să fie atât de mari. Sigur, legislaţia anti-incendiu, cu ISU, a încărcat tot felul de norme, să fie acoperiţi. Este acest sistem cu pensionarii de la ISU care devin consultanţi la firme, la 50 de ani. E o legislaţie încâlcită şi greoaie.
În cazul de faţă, să faci o construcţie doar din lemn, şi poate că nu un lemn tratat cu substanţe ignifuge, ca să iasă ieftin... O fi tăiat lemnul din pădure, venit de la joagăr direct la cabană. Nu ar trebui să fie atât de mare. O cabană din asta, dacă îşi mai face omul un şopron în curte... fug oamenii pe geam când se aprinde. Dacă avea şi etaj şi mansardă, vă daţi seama că era foarte greu de evacuat. Acum, omul a primit pedeapsa supremă, dacă şi-a pierdut şi un copil în acest sinistru eveniment", a replicat Val Vâlcu, jurnalist DC NEWS.
Cornel Dinicu, a mai punctat Laura Chiriac, a fost bodyguardul lui Doru Ioan Tărăcilă, ministru de Interne în guvernul Văcăroiu (1994-1996), iar numele său a fost implicat în scandalul Portbagajul, care a zdruncinat Poliţia Română în 2000.
Ulterior, moderatoarea l-a întrebat pe Traian Bădulescu, consultant în turism, despre locurile de cazare din România securizate.
"Este evident. Ţinem minte că după Colectiv aproape că nu se mai acordau autorizaţii ISU. Toată industria turistică ar fi fost oprită de la a funcţiona. Dar, aşa cum a spus şi Val Vâlcu, mai ales când construieşti o structură de cazare din lemn, e bine să ai consultanţi de calitate. Chiar m-am gândit dacă nu o fi mână criminală, dar nu contează asta. Un proprietar trebuie să îşi asume un astfel de risc, mai ales la o structură de cazare din lemn. Am fost şi eu la astfel de cazări, dar erau destul de mici. Chiar legislaţia nu absolvă de la obţinerea autorizaţiei o astfel de structură de cazare, dar ea trebuie să aibă maximum 8 camere şi maximum 16 locuri de cazare, pentru că poate fi mult mai uşor evacuată", a precizat Traian Bădulescu.
Iată restul dialogului din emisiune.
Val Vâlcu: Dar ce vedem noi acolo e Sala Polivalentă, nu e o simplă pensiune. E un hotel...
Traian Bădulescu: Asta spun, că ar fi bine ca pensiunile de lemn să fie din mai multe corpuri, izolate unul de celălalt. Dacă apare vreun incendiu la unul dintre corpuri să poată fi evacuaţi turiştii. Ar trebui şi o instalaţie rapidă de alarmă. Poate fi şi neglijenţa unui client. În astfel de locaţii, poate fi o neglijenţă criminală să îţi aprinzi o ţigară. În clădiri de beton se mai poate trece cu vederea, dar în structuri de lemn este exclus, pentru că poate pune în pericol viaţa tuturor. Cu tristeţe, cred că asistăm la cea mai mare dramă pe turism.
Laura Chiriac: Sunt cinci persoane decedate şi trei persoane dispărute. E foarte greu să credem că vor mai fi găsiţi supravieţuitori.
Val Vâlcu reclamă atitudini disproporţionate ale instituţiilor de control
Val Vâlcu: Dacă o bunicuţă vrea să închirieze 2 camere din casa ei şi să facă agroturism, năvălesc peste ea tot felul de controlori, cred că e coadă la poartă. În cazul acestui domn, care înţeleg că avea relaţii, nu e nicio problemă să construiască şi să exploateze o astfel de structură care arată ca un resort.
Laura Chiriac: Domnul Dinicu era în 1996 liderul unui clan de bodyguarzi din cartierul studenţesc Regie. Un an mai târziu, e arestat, condamnat la 4 ani de închisoare pentru ameninţare şi loviri. În 2007 apare în media în postura de interlop, potrivit ziarelor de atunci. SIE îl urmărea în 2007 până în Sierra Leone, într-un dosar al minelor de diamante. A investit iniţial într-o piscină din Mizil şi apoi în Ferma Dacilor. Despre un astfel de personaj vorbim, Val Vâlcu. A făcut obiectul atenţiei autorităţilor până în Sierra Leone, dar l-au lăsat în pace aici la Tohani, l-au lăsat să îşi facă pensiune. Dintr-odată, lumea s-a relaxat.
"Dacă exista fără autorizaţie, nu cred că se putea desfăşura turism decât la negru"
Val Vâlcu: Faptul că se fac astfel de investiţii nu e rău. Bănuiesc că are de câştigat comuna respectivă, cu locuri de muncă, doamnele din localitate vin la bucătărie, domnii furnizează legume, carne, ce-o mai consuma lumea la restaurant. Dar, repet, cu protecţie, cu spate, cu astfel de conexiune, te extinzi... Dacă exista fără autorizaţie, nu cred că se putea desfăşura turism decât la negru.
Laura Chiriac: Ce ştim până acum e că nu aveau autorizaţie de funcţionare la incendiu. Poate aveau altfel de autorizaţii.
T. Bădulescu: Din punct de vedere turistic, cred că era clasificată, altfel nu se putea promova. Alta este autorizaţia de funcţionare la incendiu. Cred că poate fi un semnal de alarmă pentru cei care construiesc structuri, mai ales din lemn. E bine să fie mai izolate. Mai degrabă să fie mai multe structuri, decât un singur ansamblu. Per ansamblu, eu zic că majoritatea structurilor de cazare din România sunt destul de protejate. Dar nu cred că toate, şi se vede din tragedia de azi. Eu nu am fost acolo, dar am cunoştinţe care au fost şi era o pensiune cu servicii bune şi destul de apreciată.
Val Vâlcu: Dar pe acoperiş avea ţiglă sau plăci metalice? Cum era? Că la unele se vede şindrilă, la căbănuţe din astea, la altele cu tablă? Mă întreb dacă s-a respectat şi stilul de construcţii din zonă.
T. Bădulescu: Sunt multe bungalouri izolate în zonă, pensiuni cu cel mult 8 camere. Ce înseamnă protecţia contra incendiului? Să nu uităm că acum câţiva ani a fost incendiat un hotel de 350 m înălţime, dar nu a păţit nimeni nimic. Pentru că era absolut securizat, avea căi de acces.
Laura Chiriac: Mai contează şi locul unde se aflau oamenii când a izbucnit incendiul.
Val Vâlcu: Incendiul i-a surprins pe cei care dormeau, nu a existat o reţea de alarmare, până s-au trezit nu au mai putut pleca de la mansardă. Dar repet, câte locuri de cazare erau?
T. Bădulescu: Din ce ştiu, avea 30 de camere complexul. Dacă nu mă înşel.
Legislaţia există, dar nu se respectă. Exemplul comandamentului de iarnă de la Braşov
Val Vâlcu a vorbit despre neaplicarea legislaţiei, şi a dat exemplul comandamentului de iarnă creat la Braşov pentru controlarea unor asemenea instituţii. Inspectorii trimişi acolo, însă, nu s-au putut folosi de maşini.
"Problema e că a făcut o pensiune fără autorizaţie la incendiu, nu că s-a bătut prin Grozăveşti acum câţiva ani. Poate e o problemă de legislaţie, şi este. Pentru că ar trebui ca tot bulevardul Magheru să fie închis, pentru că acele blocuri cu bulină nu ar trebui să aibă la parter terase, farmacii, etc. Dacă ar fi să se respecte legea, ar trebui închis tot centrul Capitalei. S-a făcut comandament de iarnă la Braşov, în oraş, să inspecteze pensiunile ANPC. Dar maşinile lor erau sechestrate în urma unui proces pierdut şi a unor datorii. Iar inspectorii stăteau în centrul Braşovului la hotel, pe banii statului, şi controlau pe unde puteau să ajungă cu autobuzul. De ce nu s-or fi dus aici? Şi dacă s-au dus, de ce au lăsat locaţia? Pentru că la McDonalds, în Gara de Nord, au închis totul pentru că erau cartofii mai uşori cu 10 grame.
Haideţi să vedem când a fost ultimul control ANPC în această pensiune, dacă avea autorizaţia în regulă atunci sau nu şi de ce era încă deschisă. Dacă ANPC este instituţia care ar fi trebuit să închidă. Vă repet, la Gara de Nord au închis un restaurant că erau porţiile mai mici cu nu ştiu câte grame", a mai declarat Val Vâlcu.
"Şi sunt multe hoteluri destul de mari care au fost sancţionate pentru nişte fapte mult, mult mai mici", a intervenit şi Traian Bădulescu.
"Repet, a închis localuri pentru că avea rugină nu ştiu ce clanţă, că nu era bine unsă uşa de la baie. Ar trebui să vină şeful ANPC. El este permanent în campanie, filmează, vine cu televiziunea. Să spună când a fost controlat acest stabiliment ultima dată şi dacă avea sau nu autorizaţie. Dacă nu avea, de ce mai funcţiona. Probabil că avea relaţii (n.r. Cornel Dinicu), poate şi mai mult. Trebuie văzut. Toate instituţiile să fie anchetate, cum au fost date, cum au fost retrase autorizaţiile.
Mai sunt persoane în satul respectiv. Hai să vedem câţi şi-au mai deschis pensiuni şi, după ce le-au deschis, în cât timp au tăbărât pe el instituţiile de control", a completat Val Vâlcu.
Horia Constantinescu, preşedintele ANPC, făcea reclamă Fermei Dacilor în luna octombrie
Preşedintele ANPC Horia Constantinescu făcea reclamă acestui complex şi spunea că o face în schimbul "prieteniei şi faptului că prietenul meu pune România în farfurie". În plus, se lăuda că ştie foarte bine locaţia, dar şi că este prieten cu proprietarul de 31 de ani.
"Ferma Dacilor, idee românească, produse românești, peisaje unice și oameni minunați.
Pentru idiocrați și hateri: acolo unde efortul, calitatea, ambiția și rezultatele merită promovate, o voi face, indiferent de discuțiile de doi lei, lansate în spațiul public. Sunt prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani. Cunosc acest proiect, încă din 2007, de când era o simplă idee. Dacă fiecare dintre noi s-ar gândi la produsele românești, măcar jumătate din cat o fac producătorii, acestea ar avea o șansă mult mai mare, în fața celor străine.
Vă pot spune, cu mâna pe inimă, că jumări, ca aici, nu găsiți nicăieri, în lume. Brânzeturile sunt producție proprie, ca de altfel 99 la sută dintre produse. Această reclamă este în schimbul prieteniei, recunoașterii meritelor și faptului că prietenul meu pune România în farfurie", scria Horia Constantinescu pe Facebook pe 21 octombrie.
Astăzi, Horia Constantinescu spune că nu i-a cerut actele prietenului său pentru a vedea dacă totul este în regulă.
"Nu prea cer actele cunoscuților în legătură cu afacerile lor. Știu că era o afacere de familie din care și el făcea parte și nu cred că sunt singurul care știa acest lucru. Ne-am cunoscut când eram copii. Dacă luăm în calcul că am 49 de ani, scădem vreo treizeci și, înseamnă că eram efectiv copii.”, a spus președintele ANPC. CITEŞTE AICI MAI MULTE
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
