Administraţia Prezidenţială a reacţionat după apariţia mai multor informaţii conform cărora în CSAT s-ar fi decis ca România să trimită militari în războiul din Ucraina.
Administraţia Prezidenţiale cataloghează informaţiile ca ştiri false, "manipulare alarmistă", şi anunţă că România nu va trimite trupe pe front.
"În ultimele zile, se propagă în mediul online o narațiune falsă potrivit căreia România ar urma să trimită militari în Ucraina pentru a participa la război.
Este o manipulare alarmistă care distorsionează deliberat o decizie administrativă cu scopul de a alimenta teoria nefondată a atragerii României în conflict.
Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei afectează toate statele din regiunea Mării Negre, inclusiv România, care are graniță directă cu Ucraina. Ne aflăm, așadar, într-o zonă geopolitică de insecuritate persistentă, din cauza acțiunilor militare rusești.
Prioritatea zero a României este protejarea și apărarea cetățenilor noștri, motiv pentru care țara noastră participă în toate formatele internaționale care ajută la atingerea acestui obiectiv major de securitate.
Un astfel de format este Coaliția de voință pentru Ucraina, constituită cu scopul de a asigura, după încheierea unui acord de încetare a focului, un sistem de garanții politice și juridice pentru Ucraina, ceea ce ar însemna garanții de pace și stabilitate pentru întreaga noastră regiune. În vederea implementării deciziilor de nivel politic, în domeniul militar", a transmis Administraţia Prezidenţială printr-un comunicat de presă postat pe reţelele de socializare.
Doar 20 de militari români ar putea merge la Comandamentul Operaţional pentru Forţă Multinaţională
Administraţia Prezidenţială a explicat şi ce s-a decis, de fapt, în CSAT.
"în anul 2025, a fost activat Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei.
Faptele reale și verificabile sunt următoarele:
Nicio prezență pe front: Președintele României a solicitat Parlamentului aprobarea participării României cu până la 20 de militari la Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei și la structurile de comandă și control subordonate acestuia. România NU trimite trupe combatante în Ucraina și nici militari pe front.
Locație sigură, pe teritoriu Aliat: Structura de comandă are caracter rotațional și își desfășoară activitatea în Franța și Marea Britanie, la mii de kilometri distanță de linia frontului.
Efectiv militar românesc extrem de redus care participă la munca de coordonare, nu de luptă: Participarea României cu cel mult 20 de militari, personal de stat major, implicați exclusiv în activități de planificare, comandă și control", a mai transmis Administraţia Prezidenţială.
Concluziile CSAT de luni, 7 septembrie
"Luni, 7 septembrie 2026, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Nicușor Dan.
Pe ordinea de zi a Consiliului s-au aflat teme privind consolidarea capabilităților operaționale ale Armatei României și adaptarea planificării strategice la noile realități geopolitice. În cadrul ședinței, membrii CSAT au definit direcții de acțiune pentru modernizarea sistemului național de apărare în concordanță cu standardele și exigențele specifice arhitecturii euroatlantice, în contextul evoluțiilor actuale din mediul de securitate regional și global.
În acest sens, Consiliul a aprobat Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036. Acest document programatic asigură corelarea optimă între necesitățile operaționale de echipamente militare și resursele financiare multianuale alocate apărării. Totodată, Planul facilitează consolidarea capabilităților existente și introducerea altora noi, sustenabile, flexibile și mobile, în măsură să răspundă riscurilor și amenințărilor curente.
România s-a angajat, alături de Aliați, la Summitul NATO de la Haga din 2025 ca, până în anul 2035, să majoreze alocarea bugetară până la 5% din PIB: 3,5% pentru cheltuieli pentru apărare și 1,5% pentru cheltuieli asociate acestui domeniu.
Creșterea alocațiilor bugetare pentru apărare reprezintă o oportunitate pentru industria de profil din România, care se poate astfel moderniza prin atragerea de tehnologii performante și know-how, inclusiv prin colaborarea cu companii consacrate în domeniu.
Totodată, a fost aprobat și Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2044, care transpune în măsuri concrete recomandările cuprinse în Analiza Strategică a Apărării, aprobată de CSAT în anul 2025. Nivelul de ambiție al Armatei României este definit de necesitatea descurajării, combaterii și contracarării amenințărilor și provocărilor la adresa integrității teritoriale, a suveranității naționale, a stabilității și a progresului economic, precum și de gestionarea optimă a responsabilităților privind apărarea colectivă. Se menține necesitatea creșterii capacității de luptă a structurii de forțe, ceea ce impune o alocare suficientă a fondurilor pentru toate categoriile de costuri, cu accent pe înzestrare, operare și pregătire pentru luptă.
În privința dezvoltării industriei naționale de apărare, prin modernizare și capacitatea de a produce sisteme de înaltă performanță, CSAT a aprobat Documentul de analiză privind implementarea programului SAFE, elaborat de Grupul de lucru interinstituțional constituit la nivelul Executivului și dedicat unor achiziții specifice de capabilități.
Toate aceste decizii politice, militare și industriale răspund angajamentelor României pentru protejarea suveranității naționale și consolidarea securității spațiului Aliat.
În contextul în care Statele Unite ale Americii se află în plin proces de revizuire a posturii sale militare în Europa, Consiliul a evaluat stadiul actual și etapele următoare ale dialogului bilateral dedicat prezenței trupelor și capabilități americane în țara noastră. Membrii Consiliului consideră că măsurile vizând consolidarea posturii SUA în țara noastră reprezintă o investiție strategică în securitatea României și un factor esențial pentru descurajarea și apărarea Flancului Estic al NATO și a întregului spațiu euroatlantic.
Elementele specifice ale sprijinului națiunii gazdă (Host Nation Support) oferit de România, adaptat cerințelor operaționale și logistice ale forțelor americane, sunt analizate în prezent în cadrul unui efort interinstituțional care va fundamenta, în perioada imediat următoare, adoptarea unor decizii concrete", a informat Administraţia Prezidenţială.
