"În cazul infecţiilor cu SARS-CoV-2 critice, care sunt ventilate, vorbim în general de o terapie antibiotic empirică, bazată pe nişte criteria probabilistice care ţin de datele clinice ale pacientului, de datele de laborator, de aspectul imagistic şi de evoluţia sub tratament.
Însă, de cele mai multe ori, procentul de cazuri care se internează şi cu suprainfecţie bacteriană este mic şi, într-adevăr, este undeva la sub 10%. Din punct de vedere practic, clinic, este foarte greu să excludem de fapt o infecţie bacteriană, şi atunci la un pacient care poate avea o evoluţie rapid nefavorabilă de cele mai multe ori clinicienii doresc să acopere şi această probabilitate de infecţie bacteriană. Însă mesajul nostru este cât se poate de clar: tratamentul cu antibiotice nejustificat, administrat unui pacient care nu are nevoie şi care este doar în stadiul de infecţie virală, nu aduce beneficii clinice. Dimpotrivă, poate să genereze selectarea unor germeni cu rezistenţă la antibiotice care, ulterior, pot să fie cauza unei infecţii pe care pacientul o dezvoltă în perioada imediat următoare sau, mai departe, pacientul la rândul lui poate să răspândească acele bacterii cu rezistenţă la tratamentele antibiotice.
Din acest motiv, utilizarea antibioticelor responsabil vine la pachet cu respectarea strictă a tuturor măsurilor de prevenire şi de limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale, iar cel mai important lucru rămâne igiena mâinilor", a explicat dr. Valeriu Gheorghiţă în cadrul dezbaterii online „Conștientizarea consumului de antibiotice în timpul pandemiei de COVID-19”.
VIDEO:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
