Preşedintele Adunării Generale a ONU, Khalilur Rahman, a solicitat marţi reformarea Consiliului de Securitate. Mai mult, a cerut o reprezentare mai puternică a Africii.
Afirmațiile au fost făcute în discursul rostit la începutul dezbaterii generale a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale, la New York.
Dezbaterea generală reuneşte în această săptămână lideri şi reprezentanţi ai statelor membre. Aceștia își prezintă poziţiile asupra principalelor crize şi probleme internaţionale. În prima zi a dezbaterii generale au fost programate intervenţiile mai multor lideri, între care preşedintele SUA Donald Trump, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi premierul britanic Andy Burnham. Totodată, președintele Donald Trump a anunțat, marți, la Adunarea Generală a ONU, semnarea acordului pentru Groenlanda.
În deschiderea reuniunii, Rahman a insistat asupra necesităţii ca ONU să devină mai reprezentativă şi a solicitat în special o mai mare prezenţă a Africii în structurile sale de decizie.
"Africa trebuie să fie la masă, nu în meniu"
"Africa trebuie să fie la masă, nu în meniu", a declarat diplomatul şi economistul din Bangladesh, cerând ca Africa să nu mai fie obligată să aştepte pentru a obţine un loc permanent în Consiliul de Securitate, relatează dpa.
"Africa nu poate fi rugată să aştepte la nesfârşit pentru locul care i se cuvine în Consiliul de Securitate", a declarat Rahman, menționând că eliminarea actualei subreprezentări a continentului este o chestiune de "echitate, justiţie şi, în cele din urmă, credibilitate" pentru ONU.
Africa nu are în prezent niciun reprezentant între cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate. Trei state africane, respectiv Republica Democratică Congo, Liberia şi Somalia ocupă în prezent locuri nepermanente în cadrul organismului compus din 15 membri.
Uniunea Africană cere cel puțin două locuri permanente pentru continent
Uniunea Africană solicită, în cadrul reformării Consiliului de Securitate, cel puţin două locuri permanente şi cinci locuri nepermanente pentru continent.
Rahman a menționat că ONU rămâne "de neînlocuit", dar a avertizat că supravieţuirea organizaţiei nu poate fi singura măsură a succesului său. El a indicat războaiele şi crizele din Gaza, Sudan, Ucraina, Myanmar şi Orientul Mijlociu drept exemple ale limitelor actualului sistem internaţional, notează EFE, potrivit Agerpres.
În situația Gazei, preşedintele Adunării Generale a discutat despre amploarea pierderilor umane şi despre accesul insuficient al populaţiei la ajutor umanitar. El a evidențiat că principiile multilateralismului, dreptului internaţional, protecţiei civililor şi accesului umanitar nu pot fi aplicate "selectiv" şi a cerut Consiliului de Securitate "să facă un pas înainte" şi să acţioneze atunci când este necesar.
Rahman a cerut și reforme economice internaţionale
Rahman a pledat şi pentru reforme economice internaţionale, solicitând creşterea ajutorului pentru dezvoltare, abordarea problemei datoriei şi reformarea arhitecturii financiare globale.
De asemenea, preşedintele Adunării Generale a cerut stabilirea unor reguli internaţionale pentru inteligenţa artificială, avertizând privind efectele pe care dezvoltarea rapidă a tehnologiei le-ar putea avea asupra locurilor de muncă, inegalităţilor şi securităţii.
"Trebuie să abordăm posibilele sale efecte negative, inclusiv pierderea locurilor de muncă şi extinderea decalajului digital. De asemenea, nu putem exclude posibilitatea ca aceasta să afecteze supravieţuirea umană", a zis Rahman, citat de EFE.
Instituirea unor "bariere de siguranţă"
El a solicitat instituirea unor "bariere de siguranţă" pentru protejarea interesului public fără blocarea inovaţiei şi a pledat pentru implicarea guvernelor, companiilor, oamenilor de ştiinţă, mediului academic şi societăţii civile în elaborarea regulilor internaţionale privind IA.
"Nu în viitor, ci acum. În fiecare zi rămânem tot mai în urmă", a declarat Rahman, referindu-se la necesitatea ca ONU să implice mai activ actorii care dezvoltă şi utilizează inteligenţa artificială.
Rahman a preluat în luna iunie mandatul de un an la conducerea Adunării Generale a ONU, succedându-i fostului ministru german de externe Annalena Baerbock.
Conform EFE, dezbaterea generală, care se desfăşoară între 22 şi 28 septembrie, reuneşte 71 de şefi de stat, 45 de şefi de guvern şi 11 vicepreşedinţi, precum şi 50 de miniştri şi un prinţ moştenitor. De asemenea, președintele Nicușor Dan se află la New York, unde participă la Săptămâna la Nivel Înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.
