Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă este oprită controlat astăzi, 13 august, pe fondul scăderii continue a nivelului Dunării.
UPDATE 2: Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, a declarat joi la Parlament că România ar trebui să notifice Comisia Europeană pentru repornirea unor unităţi de producţie pe cărbune, argumentând că, în contextul crizei energetice, este nevoie de soluţii rapide pentru continuitatea alimentării cu energie.
Grindeanu a subliniat că, în actuala situaţie, nu vrea „lumina stinsă în România, fiindcă vrea Pîslaru să avem Green Deal”.
El a fost întrebat ce măsuri ar trebui să ia autorităţile după închiderea reactorului 2 de la Cernavodă şi ce soluţii vede din partea autorităţilor astfel încât să nu existe restricţii impuse pentru populaţie.
„Păi una dintre ele ar fi fost să începem să notificăm... În primul rând, ca să fiu foarte clar, cred că e greu să se ajungă la restricţii pentru populaţie. E prea mic consumul pe care îl face populaţia din întregul consum, să zicem, între 7.000-8.000 de megawaţi, necesari în perioada respectivă de vârf. (...) Nu se va adresa la populaţie această reducere. Dar chiar dacă se adresează doar la industrie, şi asta duce la minus în economie, asta duce la închiderea poate a unor IMM-uri, a unor agenţi economici, ceea ce nu e în regulă, pentru că şi aceste lucruri se văd în viaţa de zi cu zi. Şi atunci soluţiile, cu toate riscurile, sunt legate de a găsi alternative care nu ţin neapărat cont de politicile de Green Deal ale Comisiei Europene, având în vedere că trecem printr-o situaţie de criză. Iar Comisia Europeană înţelege acest lucru, dacă se prezintă această situaţie. Până aseară nu s-a prezentat absolut nimic, nici măcar n-a fost notificată Comisia, din câte ştiu eu, că putem sau vrem să folosim acel grup de rezervă de la CE Oltenia, ceea ce e grav, e grav. (...) Probabil că mai multă implicare şi mai multă dorinţă de a face lucruri pentru oameni, asta trebuie să faci, decât să fii mânat doar de dorinţa de a rămâne agăţat pe o funcţie cu orice cost”, a declarat Sorin Grindeanu.
Grindeanu critică modul în care România a gestionat Green Deal
El a susţinut că în PNRR-ul României partea legată de Green Deal nu a fost tratată corespunzător.
„Ce cred eu că s-a făcut prost, e că nu s-a văzut şi nu s-a studiat foarte bine perspectiva, că faptul că da, ne înscriem pe ce înseamnă Green Deal, pe ce înseamnă politică verde, dar ce punem în loc? Şi, din păcate, trecem în această perioadă prin situaţii pe care le vedem (...) Sunt lucruri pe care puteai să le faci până acum, fiindcă eu, aşa, din relaţiile instituţionale pe care le-am avut în aceşti ani cu cei de la Comisia Europeană, oamenii înţeleg argumente atunci când sunt prezentate, oamenii înţeleg că atunci când ai o situaţie de criză cum o ai acum trebuie să pui ceva în loc, dar trebuie să ceri acest lucru. Din câte ştiu eu, ieri cel puţin, până ieri seara, nu era nici măcar notificată Comisia Europeană pe acel grup, nici măcar pe acel grup care e ţinut de rezervă, nici măcar pe acela, dapoi pe altele noi", a afirmat Grindeanu.
Sorin Grindeanu a mai spus că, până în prezent, nu a văzut din partea guvernanţilor un calcul oficial privind pierderile şi costurile dacă România reporneşte grupurile pe cărbune.
„Ce înseamnă aceste pierderi, ce înseamnă aceste reporniri ca şi putere, câte mii de megawaţi, 1.000-2.000 de megawaţi, ceea ce ar duce, dacă facem aceste lucruri, probabil la o situaţie în care, şi ar fi bine să se întâmple lucrul ăsta, să nu mai importăm, dar ăsta e un calcul pe care nu l-am văzut la nimeni"” a declarat Grindeanu.
El a subliniat că PSD este dispus să vadă necesităţile românilor, după ce i s-au menţionat date prezentate de ministrul interimar al proiectelor europene, Dragoş Pîslaru, potrivit cărora România ar avea de primit, cu respectarea angajamentelor, 600 de milioane de euro pe jalonul de decarbonizare, iar pe pe cererile de plată 5 şi 6, suma netă e de 6,36 miliarde de euro.
„PSD este dispus, în primul rând, să vadă care sunt necesităţile românilor. Ducând la extrem acest exemplu, nu vreau să rămân cu lumina stinsă în România, fiindcă vrea Pîslaru să avem Green Deal. Cu orice risc, ca să fie clar, mai important pentru români e să aibă toate aceste lucruri decât cerinţele lui Pîslaru”, a declarat Grindeanu, potrivit Agerpres.
UPDATE: România începe să resimtă deja efectele opririi celui de-al doilea reactor de la Cernavodă. La doar câteva minute de la oprire, țara noastră importă energie și la orele prânzului, comparativ cu perioada anterioară închiderii Reactorului 2.
Știre inițială
Nuclearelectrica a început, joi dimineață, manevrele pentru oprirea controlată a Unităţii 2 a CNE Cernavodă, a anunţat compania, printr-un comunicat transmis Bursei de la Bucureşti.
„Decizia de a opri controlat şi Unitatea 2 este determinată de scăderea continuă semnificativă a nivelului fluviului Dunărea. Oprirea controlată a Unităţii 2 este realizată cu respectarea procedurilor în astfel de situaţii, în baza monitorizării stricte a marjelor de siguranţă, a echipamentelor şi a prognozei INHGA pentru următoarele zile. În funcţie de evoluţia prognozelor privind nivelul Dunării, specialiştii CNE Cernavodă vor decide reconectarea unităţilor nucleare, cu prioritizarea tuturor marjelor de securitate nucleară”, se precizează în documentul citat.
Potrivit Nuclearelectrica, menţinerea în stare oprită sigură a ambelor unităţi nu are impact asupra parametrilor de securitate nucleară, implicit personalului, mediului şi populaţiei.
„Unitatea 2 este în procedură de oprire, care va dura până diseară, în jur de ora 16:00-17:00. La ora 11:00, o să aibă loc deconectarea de la Sistemul Energetic Național, dar practic după aceea continuă răcirea reactorului, ca să-l aducem în stare răcită și oprită”, a declarat Radu Gabor, inginer-șef pe securitate nucleară la centrală, la Antena 3 CNN.
Acesta a amintit că România a mai trecut, anul acesta, printr-o perioadă în care cele două reactoare nu au funcționat: „Pentru 20 de zile am stat și cu reactorul 1, și cu reactorul 2 oprite. Deci țara nu a avut nici atunci 1.400 de megawați. În acest moment, de la ora 11:00-12:00, astăzi nu o să aibă iarăși 1.400 de megawați. Înseamnă că va trebui să importăm masiv energie la orele de vârf”, a mai spus inginerul-șef.
Debitul Dunării, în scădere
Prognoza Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru intervalul 12 - 19 august, arată că debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi relativ staţionar la valori de 1350 m3/s în prima zi şi în ultimele două zile ale intervalului şi 1400 m3/s în celelalte zile, situându-se sub media multianuală a lunii august (3900 m3/s).
„Pentru următoarele 10 zile avem prognoză care arată o scădere de nivel. Dincolo de aceste zile nu putem să spunem nimic, ar fi speculații și nu facem speculații. Deci cel puțin 10 zile, cât prognoza este în scădere, ambele unități vor rămâne oprite”, a mai explicat Radu Gabor.
România va apela la importuri pentru a acoperi deficitul de energie. Însă, dacă necesarul va depăși și cantitatea de energie disponibilă prin importuri, Gabor spune că reducerea consumului ar putea deveni necesară.
„Va trebui să importăm 3.000 de megawați, dacă o să avem de unde să importăm. Dacă nu o să avem de unde să importăm, va trebui noi, ca cetățeni responsabili, să reducem consumul”, a mai spus acesta.
Centrala de la Cernavodă asigură 20% din producția totală de energie a României
Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă operează Unităţile 1 şi 2, care au fiecare o capacitate de 700 MWe şi utilizează uraniu natural drept combustibil şi apa grea ca moderator şi agent de răcire. Cu cele două unităţi în operare, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producţiei cu unităţi dispecerizabile din România.
Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat şi deconectată de la Sistemul Energetic Naţional în data de 28 iulie, pe fondul debitului scăzut al Dunării.
Miercuri seara, Ministerul Energiei a anunţat că Sistemul Electroenergetic Naţional dispune de mai multe resurse pentru acoperirea deficitului de producţie rezultat din oprirea Unităţii 2, printre care producţia eoliană, Grupul energetic Rovinari 4 şi producţia hidro.
Vântul vine în ajutorul României
În seara de miercuri, 12 august, energia eoliană a contat foarte mult în producția națională, a declarat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.
„Aseară a contat foarte mult energia eoliană și avem prognoze bune și pentru zilele următoare, pentru acest weekend. O medie de 500 MW, cu creștere chiar peste 1000, și un minim de 100. Va compensa, într-o bună măsură, cel puțin pentru ziua de astăzi și mâine. În weekend, lucrurile sunt mai calme, importurile au fost mai scăzute”, a spus Bușoi, joi, la Digi24.
Mai mult, el a adăugat că „seara trecută, lucrurile au stat destul de bine”, în contextul în care Reactorul 2 de la Cernavodă era încă în funcțiune, dar „importurile au fost mai scăzute decât, cumva, era prognozat”.
Întrebat dacă Ministerul Energiei are o estimare a contribuţiei prosumatorilor în Sistemul Energetic Naţional, mai ales în perioadele de criză, Buşoi a explicat că nu se pot face cu exactitate măsurători.
„E foarte dificil să facem prognoze. Sistemul Energetic Naţional nu poate măsura cu exactitate. Aseară, vârful de sarcină a fost de 7.000 de megawaţi, cu valori de circa 300 de megawaţi mai mici decât prognoza de consum. Dispecerul Energetic Naţional are o prognoză de consum, evident, ia în calcul toate anunţurile legate de reducerea de consum, cum ar fi în zona marilor consumatori. Aceşti 300 de megawaţi sunt reducerile voluntare, în principal, din zona populaţiei, din zona rezidenţială, dar nu prosumatorii, atenţie!”, a menţionat secretarul de stat.
Bușoi: Posibile recompense pentru consumatori și prosumatori
Potrivit lui Bușoi, ar putea exista, în viitor, recompense nu numai pentru prosumatorii care au baterii şi care furnizează energie la orele serii, ci şi pentru toţi consumatorii care consumă energie responsabil.
„Acest lucru ar trebui să se întâmple (recompensarea consumatorilor responsabili - n.r.). Una dintre direcţiile de acţiune pe care premierul, care este şi ministru interimar al energiei, a dat-o foarte clar este să accelerăm partea de contorizare inteligentă. Sigur, în ceea ce priveşte prosumatorii, lucrul acesta se întâmplă, se poate vedea exact pe ore, pe minute. Acest gen de comportament şi de consum responsabil prin recompense ar trebui să se extindă către toţi consumatorii. Deja cu marii distribuitori am pornit un apel de proiecte finanţat din fondul de modernizare. În ceea ce priveşte acest gen de recompensă către prosumatori, care îşi pot încărca bateriile în jurul prânzului şi pot descărca seara, reducând presiunea pe Sistemul Energetic Naţional, este un lucru foarte bun”, a mai afirmat Cristian Buşoi.
România va acoperi deficitul prin importuri
Sistemul Electroenergetic Naţional dispune de o capacitate transfrontalieră ridicată, de aproximativ 4.000 MW, care să permită importuri de energie electrică. Toţi operatorii de transport şi sistem din Europa cunosc situaţia de criză energetică regională şi se coordonează pentru asigurarea securităţii în alimentarea cu energie electrică pentru toate sistemele energetice afectate de condiţiile meteorologice, a mai precizat ministerul de resort.
În aceste condiţii, Ministerul Energiei a menţinut apelul la un consum responsabil, în special în intervalul 19:00-23:00, pentru reducerea presiunii asupra sistemului în orele de vârf.
Potrivit datelor în timp real afişate de Transelectrica, joi dimineaţa la ora 8:11, consumul de energie se ridica la 5800 MW, iar producţia la 5860 MW. Producţia din surse hidro reprezenta 28% din total, cea din hidrocarburi 22% iar energia nucleară 10,3%, potrivit Agerpres.
