Gabor Sandor, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, a fost invitat la DC News, unde a vorbit despre măsurile care trebuie luate pentru scăderea numărului de victime pe șosele:
„Viteza excesivă e pe primul loc în ceea ce privește factorii care contribuie la un accident. Aici nu ai ce să înveți la școală. Cât de proastă ar fi școala de șoferi, tot îți spune cineva că trebuie să respecți viteza legală, că are un sens. Doar controlul, doar sancțiunea are ... Cum ies, de la vama Borș încolo, românii nu mai calcă accelerația. I-a ars odată la buzunar, au plătit o amendă consistentă, dacă mergeau cumva prin Serbia au rămas și fără mașină 1-2 ore, chiar o zi, până când judecătorul a aprobat încasarea amenzii. 100 de euro, nu e așa de mare ca în Ungaria. Ce se întâmplă? De ce la noi nu se poate?“, a întrebat Val Vâlcu.
„Trebuie să recunoaștem că cea mai mare provocare în orice act de învățământ, în speță în formarea conducătorilor auto, este ideea de a atinge nivelul de interiorizare a regulilor, adică oamenii să accepte regulile, să nu le interpreteze ca fiind o piedică sau niște capcane care li se întind în trafic în caz de nerespectare, ci să le perceapă ca fiind niște instrumente. Niște instrumente foarte facile pentru a dobândi sau a asimila referințe sau repere de judecată pentru a evalua o situație de fapt și, în paralel, rețeta aplicabilă în situația respectivă.
În fapt, sarcina primordială a școlii nu este decât a învăța omul să gândească cu capul unui conducător auto. Deci, la școală nu ar trebui să învețe doar să conducă un autovehicul, ci ar trebui învățat să circule. A circula înseamnă să fii capabil să gestionezi relațiile cu ceilalți participanți la trafic raportat la exigențe, inclusiv ce țin de ideea de a nu genera surprize și a mă feri de necunoscute și situații neprevăzute.
Asimilarea modului de judecată este practic cea mai mare provocare și aportul cel mai consistent din partea instructorilor care fac pregătirea aferentă în afara învățării regulilor de circulație. De ce este o sarcină foarte grea? Fiindcă avem trei terenuri de joacă consacrate - o viață reală, o lume virtuală și acest al treilea segment care nu iartă, nu sunt căi de mijloc. Ori e albă, ori e neagră, iar evaluarea situațiilor de fapt și acțiunile în consecință trebuie să fie luate cu promptitudine ca și măsuri în privința adaptării.
În consecință, altă soluție pentru a onora dezideratul înjumătățirii numărului de victime, până în 2030, eu personal nu văd, decât o reașezare a sistemului de formare pe toate cele trei paliere.“, a concluzionat Gabor Sandor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
