Remus Pricopie: Operațiunea SVR-KGB „Călin Independentul” pentru Cotroceni a eșuat

Într-un text publicat pe Revista Cultura, Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, vorbește despre influența Federației Ruse în alegerile din România.

Ieri, 4 martie 2025, Serviciul de Informații Externe al Federației Rusiei – azi, numit SVR, dar care a funcționat ca un departament distinct, în cadrul KGB, de care s-a desprins în 1991 – a dat un comunicat în care deplângea soarta candidatului „non-sistem” Călin Georgescu. Pe scurt, spionii ruși ne spun că Georgescu este persecutat de procurorii români, la ordinele Bruxelles-ului.

Acest gest unic, în legătură cu un candidat la prezidențiale, dintr-o țară UE și NATO, trebuie înțeles în toată complexitatea sa.

Astfel,

• România, precum alte țări din regiune, este de un interes strategic deosebit pentru Moscova. Cucerirea militară, economică sau politică a României ar permite Rusiei să-și consolideze influența în regiune. În condițiile în care militar nu poate să intervină în România, Rusia și-ar dori la Cotroceni o persoană pe care să o controleze 100%. Dacă Statul Român nu ar fi acționat ferm, în decembrie 2024, azi, Călin Georgescu ar fi fost Președintele României, iar procedurile de decuplare a țării noastre de UE și NATO ar fi fost deja declanșate;
• Logica intervenției de ieri a Rusiei nu este de a-i face un mare serviciu lui Georgescu, deoarece oficializarea sprijinului oferit de Moscova va funcționa exact în sens invers. Comunicatul de ieri are rolul de a utiliza la potențial maxim „Jokerul Georgescu”, devoalat între timp, prin toate firele care duc direct la Moscova (discurs, bani, Potra, arme etc.). Georgescu NU mai are valoare electorală pentru mai 2025 (scade accelerat în sondaje), dar mai poate fi utilizat pe post de „băț în gard”, mai exact, se mai poate face circ, scandal, confuzie, zgomot electoral, ca să ne țină ocupați pentru încă un număr de zile / săptămâni;
• Obiectivul „România” este atât de important pentru Rusia încât să nu ne imaginăm că atacul hibrid s-a terminat. Cotroceniul rămâne o țintă strategică importantă, pe care o va ataca prin alte metode și cu alți oameni, la alegerile din mai 2025, dar nu prin candidatul devoalat Georgescu. Probabil, de data asta, Rusia va încerca să construiască un alt profil de candidat, unul etichetat „pro-european”, dar dependent de Kremlin prin fire nevăzute, construite prin metode clasice de tip KGB. În acest sens – și fără să acuz pe cineva, pentru moment –, cred că ar fi în interesul tuturor românilor să înțelegem care sunt sursele de finanțare ale tuturor candidaților la prezidențiale, dar și să avem o explicație rezonabilă a oamenilor din spate care susțin diferitele candidaturi.
  În același timp, nu trebuie să uităm că Moscova are, la București, și alți politicieni români, așa cum are și jurnaliști români, oameni de afaceri români, magistrați români, diplomați români, profesori români, preoți români, artiști români etc. care joacă în „Partida Rusă”.

Am semnalat acest lucru și în august 2023, într-un articol publicat în Revista Cultura ( https://revistacultura.ro/moscova-este-aici/ ), dar politicienii români pro-occidentali au considerat probabil că apelul meu este o exagerare. Altfel nu-mi explic pasivitatea lor, pe această direcție, până la decizia CCR de anulare a alegerilor din 2024. Georgescu, de care nu auzise nimeni anterior votului, nu ar fi putut fi un cal troian al rușilor, la București, dacă politicienii români și-ar fi făcut treaba.

Dar nu și-au făcut-o!

Cum Rusia construiește întotdeauna pe fisurile adversarului, iar aici noi, ca țară, am cam excelat în greșeli, în ultimii ani, atacul hibrid din perioada electorală 2024 a funcționat perfect. Rezultatul: un anonim – escroc, cu profil mesianic și derapaje de tip psihiatric propulsat în turul doi, cu șanse să urce pe scaunul de la Cotroceni.

Rămâne însă o întrebare fundamentală: Ne-am trezit?

Suntem capabili să facem față provocărilor care vor urma?

Unii ar spune că da.

Eu sunt mai circumspect, însă, și atrag iar atenția că, din noiembrie 2024 și până azi, nu au lipsit greșelile majore ale partidelor și politicienilor pro-occidentali“, scrie Remus Pricopie.

Rectorul SNSPA: Încă nu ne-am trezit!

„O să dau și câteva exemple:

1. Nu există, în acest moment, o investigație la adresa AUR și POT, care sunt 100% partide teleghidate de Moscova și care au participat și ele la tentativa de lovitură de stat din noiembrie-decembrie 2024;
2. În Parlamentul României, nu avem nici azi o comisie parlamentară care să investigheze influențele politice externe în politica românească;
3. Legislația electorală a fost modificată prin OUG, pe diferite tehnicalități, dar nu s-au făcut schimbări strategice, de exemplu, întărirea capacității Statului Român de a bloca atacul hibrid, în perioadele electorale;
4. Calendarul electoral (martie – mai 2025) nu a ținut cont de capacitatea Statului Român de a clarifica, măcar parțial, dimensiunea penală a acțiunilor derulate în 2024 de unii candidați (nu numai Georgescu). O abordare rațională ar fi fost ca alegerile să fie programate în mai-iulie sau poate chiar mai târziu;
5. Partidele politice serioase ar fi trebuit / ar trebui să acționeze  într-o manieră mai înțeleaptă. De exemplu, NU înțeleg de ce USR alege periodic să colaboreze cu AUR, în Parlament, pe diferite subiecte punctuale, care sunt desprinse din retorica Moscovei (de exemplu, au sprijinit demersul AUR / POT de declanșare a procedurii de destituire a Președintelui Iohannis);
6. Demisia Președintelui Iohannis, încurajată indirect de coaliția de guvernare și de USR, a fost o greșeală;
7. Nu există o strategie electorală, pentru luna mai, care să fie sprijinită în mod serios de partidele pro-europene. În fiecare zi, de exemplu, aflăm cum nu se derulează campania electorală a candidatului comun Crin Antonescu sau cum Elena Lasconi, care a obținut 1,7 milioane de voturi, la alegerile din 24 noiembrie 2024, trebuie să se retragă în favoarea lui Nicușor Dan;
8. Prezența în competiție a unui număr atât de mare de candidați „pro-europeni”, dintre care unul / unii independenți, ne arată că nu am înțeles nimic din ceea ce s-a întâmplat la finalul anului trecut și nici nu luăm în serios ceea ce urmează să se întâmple. Orgoliul și interesele de grup primează în detrimentul interesului național. În acest context, atrag atenția asupra faptului că avertismentul meu din 13 ianuarie 2025 privind posibilitatea de a avea doi extremiști / suveraniști în turul doi este încă valabil (https://www.facebook.com/share/p/1EUKfhqbNv/)

Cu alte cuvinte, în timp ce acțiunile Rusiei pe teritoriul României sunt vizibile și coerente (proteste, mitinguri, campanii de dezinformare, atacuri publice la persoane și instituții etc.), în raport cu obiectivul lor (să stimuleze haosul și disoluția socială), de partea cealaltă vedem cum politicieni, partide, formatori de opinie etc. nu reușesc să se pună de acord pe teme simple, în interesul României.

Prin urmare, răspunsul meu la întrebarea de mai sus este că NU, încă nu ne-am trezit!

Există însă și o parte bună a ceea ce s-a întâmplat ieri. Acum, după comunicatul SVR-KGB, este clar pentru toată lume, inclusiv pentru Toma Necredinciosul, că anularea alegerilor din decembrie 2024, prin decizia CCR, a fost o măsură corectă. De asemenea, sper că acum este clar cât de independent este independentul Călin Georgescu, care a avut tot timpul sediul de campanie la Moscova, nu în județul Ilfov.

Nu este exclus ca, într-un viitor apropiat, să vedem și ultimul episod din operațiunea SVR-KGB „Călin, Independentul”, respectiv o fugă, peste noapte, în Rusia, unde, evident, va solicita „azil politic” și protecție împotriva regimului „nedemocratic” de la București. Noi însă o să rămânem aici, tot sub asediul Rusiei, și nu întotdeauna capabili că evităm cursele pe care ni le întind în fiecare zi, cu ajutorul unor (câțiva) români trădători (precum Călin Georgescu, George Simion etc.) și a altora – ceva mai mulți –, poate de bună credință, dar creduli.

În concluzie, ar trebui să reflectăm serios la conceptul de securitate și la viitorul acestei țări. Ne-am obișnuit să ne uităm la NATO și la UE atunci când vorbim despre viitorul României. Nu am o problemă cu asta, ba chiar susțin, fiind un euro-atlantist convins. Dar nu este suficient. Greșim atunci când nu ne uităm în propria ogradă. Nu-i putem condamna pe partenerii noștri euro-atlantici că nu știm să blocăm ascensiunea politicienilor păpușați la Moscova în funcții cheie din Statul Român, așa cum nu putem cere ca NATO și UE să ne trateze de puseurile de prostie geopolitică. Nu trebuie să așteptăm ca NATO sau UE să ne dea voie să aplicăm legislația existentă – inclusiv legislația penală – pentru a proteja România. Așa cum nu-i putem învinovăți pe cei de la Bruxelles că primim bani de la UE – bani pe care candidatul SVR-KGB Georgescu nu-i vrea –, iar noi nu suntem întotdeauna în stare să-i utilizăm corect.

Un lucru este însă cert: viitorul României va arăta așa cum vom fi noi în stare să-l desenăm. Cu cât ne vom trezi mai repede din această letargie politică și instituțională, cu atât vom avea mintea mai clară în acest demers de proiecție strategică, vitală pentru Poporul Român.  Speranța României este aici, în țară, este aici, în noi. Dacă noi nu vom avea puterea să credem în noi, să nu-i certăm pe alții că nu cred în noi“, conchide rectorul SNSPA.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News